Participare scăzută la vot și avans pentru extrema dreaptă, dar fără victorie categorică în primul tur al alegerilor locale din Franța

Atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă au obținut rezultate puternice în primul tur al alegerilor municipale din Franța. Totuși, direcția finală a competiției va depinde în mare măsură de negocierile și alianțele complexe care se vor forma înaintea turului al doilea, programat pentru 22 martie, potrivit RFI și Politico.

PArticipare scăzută la vot în primul tur al alegerilor locale din Franța/FOTO:X

Rezultatele oferă primele indicii despre evoluția scenei politice înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, însă concluziile definitive sunt premature. Candidații clasați mai jos încearcă în aceste zile să formeze alianțe care ar putea schimba radical rezultatele din turul decisiv.

Candidatul socialist conduce în Paris, în timp ce extrema dreaptă obține rezultate solide în mai multe orașe din sudul țării.

Sondajele indică faptul că participarea de duminică a fost cea mai scăzută din istoria recentă, dacă se exclud alegerile locale din 2020, desfășurate în timpul pandemiei de Covid.

Apatie publică

Potrivit estimărilor mai multor institute de sondare, prezența la vot s-a situat între 56% și 58,5%, comparativ cu 63,55% la alegerile similare din 2014.

Cu excepția anului 2020, „am atins un minim istoric în timpul celei de-a Cincea Republici”, sistemul politic instaurat în 1958, a declarat pentru AFP François Kraus, de la institutul IFOP.

„Apatia publicului este în creștere”, a adăugat Adélaïde Zulfikarpasic, reprezentantă a institutului IPSOS BVA, apreciind că aceasta „nu este o veste bună pentru democrația noastră”.

Deși aproape 90% dintre comunele Franței sunt circumscripții rurale mici, unde alegerile locale sunt tradițional mai puțin politizate, scrutinul poate oferi totuși o imagine asupra stării de spirit a electoratului înaintea prezidențialelor de anul viitor, la care președintele Emmanuel Macron nu va putea candida.

Istoric, marile orașe ale Franței au fost conduse fie de partide de centru-stânga, fie de formațiunea de dreapta Republicanii.

Mulți candidați la funcția de primar au preferat să se distanțeze de partidele politice, reflectând exasperarea alegătorilor față de elite și blocajul politic instalat după ce Macron a convocat alegeri anticipate în 2024.

Bătălia pentru Paris

Potrivit rezultatelor inițiale, la Paris candidatul socialist Emmanuel Grégoire conduce în fața fostului ministru al culturii, Rachida Dati.

Dati – susținută de formațiunea de centru-dreapta Republicanii și de MoDem – speră să readucă orașul sub controlul dreptei, după un sfert de secol în care capitala franceză a fost administrată de stânga.

În al doilea oraș al Franței, Marsilia, primarul socialist în funcție, Benoît Payan, se află într-o competiție strânsă cu candidatul extremei drepte din partea partidului Adunarea Națională (RN), Franck Allisio.

„Schimbarea nu va aștepta până în 2027. Ea începe duminica viitoare. Începe peste șapte zile”, le-a spus susținătorilor liderul RN, Jordan Bardella. Totuși, Allisio ar putea întâmpina dificultăți în turul decisiv, deoarece candidatul stângii radicale, calificat și el, a sugerat deja o alianță cu Payan pentru a împiedica victoria extremei drepte.

Acesta a afirmat, de asemenea, că „mai mulți primari în funcție” ai partidului său au fost realeși încă din primul tur.

Printre aceștia se numără Louis Aliot, candidat al Adunării Naționale, reales la Perpignan, cel mai mare oraș controlat până acum de partidul anti-imigrație.

Proiecțiile arată că reprezentantul extremei drepte conduce și în orașul sudic Toulon, înaintea primarului în exercițiu.

Instrucțiuni de vot

Un alt semn al orientării unei părți a electoratului conservator către extrema dreaptă vine din Nice, unde Éric Ciotti, fost lider al partidului Republicanii și acum aliat al lui Marine Le Pen, conduce detașat, cu zece puncte avans față de primarul de lungă durată Christian Estrosi, afiliat alianței de centru-dreapta a lui Macron.

La Lyon, primarul ecologist în funcție, Grégory Doucet, se află pe primul loc în fața fostului șef al clubului de fotbal Olympique Lyon, Jean-Michel Aulas.

La Le Havre, centristul Édouard Philippe – considerat un posibil candidat la prezidențialele din 2027 – pare bine poziționat pentru a-și păstra funcția de primar în turul al doilea.

Fostul prim-ministru, văzut drept unul dintre cei mai credibili adversari ai extremei drepte în viitoarea competiție prezidențială, a condiționat lansarea campaniei sale pentru 2027 de realegerea sa în orașul portuar.

Partidul Renaissance al lui Macron a anunțat că aproximativ 100 de primari ai săi au fost realeși încă din primul tur, potrivit liderului formațiunii, Gabriel Attal.

Pe partea dreaptă a spectrului politic, președintele Reoublicanilor, Bruno Retailleau, a transmis o singură recomandare de vot pentru turul al doilea: „niciun vot pentru LFI”, partidul de stânga radicală.

De partea stângii, Olivier Faure a declarat că nu va exista o alianță națională între Partidul Socialist și LFI.

În schimb, liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, a cerut formarea „coalițiilor stângii tradiționale”, care urmează să fie negociate la nivel local de către candidați.

Rezultate solide pentru extrema dreaptă, dar fără victorie categorică

Partidul de extremă dreaptă Adunarea Națională a obținut rezultate bune în primul tur, însă nu a reușit victoria clară pe care o spera în sudul țării, una dintre principalele sale baze electorale.

În orașe-cheie precum Marsilia și Toulon, formațiunea va avea de dus lupte dificile în turul al doilea. Totuși, mai mulți dintre candidații săi au obținut peste 40% din voturi, un rezultat pe care mulți candidați centriști îl pot doar spera.

Sistemul electoral francez în două tururi a funcționat în mod tradițional împotriva partidului lui Marine Le Pen. În trecut, alianțe ad-hoc între partidele moderate se formau înainte de turul decisiv pentru a bloca victoria extremei drepte.

De această dată, partidul spera să profite de rivalitățile dintre centru și stânga și de creșterea popularității sale la nivel național pentru a obține un progres major.

Rezultatele sunt mixte. Primarul în funcție și vicepreședintele partidului, Louis Aliot, a fost reales cu majoritate absolută în Perpignan, singurul oraș mare condus de formațiunea sa. În schimb, la Toulon candidata RN, deputata Laure Lavalette, va avea o confruntare dificilă în turul al doilea.

În același timp, extrema dreaptă își consolidează prezența în centre urbane care au fost mult timp bastioane ale dreptei tradiționale sau ale stângii moderate.

Dreapta tradițională, presată din două direcții

Aliații președintelui Emmanuel Macron se confruntă cu presiuni în multe regiuni ale țării. Candidații de centru-dreapta întâmpină dificultăți în păstrarea sau câștigarea marilor orașe, deoarece extrema dreaptă atrage o parte din electoratul lor.

Un exemplu relevant este orașul Nice, unde aliatul lui Le Pen, Éric Ciotti, a obținut peste 40% din voturi și pornește ca favorit în turul al doilea împotriva primarului în funcție, Christian Estrosi, susținut de partidele centriste.

Ciotti a condus partidul Republicanii între 2022 și 2024, dar a fost înlăturat din funcție după ce a încheiat un acord cu Rassemblement National fără aprobarea conducerii partidului.

Competiția din Nice reflectă atât dificultatea dreptei tradiționale de a rezista presiunii extremei drepte, cât și rivalitatea personală dintre Ciotti și Estrosi, fost coleg de partid.

Rezultat peste așteptări pentru stânga radicală

Mișcarea France Unbowed (La France Insoumise), condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obținut rezultate mai bune decât se anticipa în mai multe orașe importante.

Un exemplu este Lille, unde candidatul formațiunii se află aproape la egalitate cu primarul în funcție de centru-stânga. În Roubaix, oraș muncitoresc din apropiere, formațiunea este pe cale să ocupe primul loc.

Rezultatul vine după o perioadă dificilă pentru partid, marcată de controverse legate de moartea unui activist de extremă dreaptă luna trecută.

Strategia partidului – concentrată pe mobilizarea tinerilor și a populațiilor urbane din mediul muncitoresc, adesea cu origini imigrante – pare să dea rezultate, în ciuda criticilor repetate și a acuzațiilor de antisemitism la adresa lui Mélenchon.

Politologul Jean-Yves Dormagen, directorul institutului de sondare Cluster17, a declarat că rezultatele confirmă existența unui electorat puternic al stângii radicale în marile orașe.

El a subliniat, de asemenea, gradul ridicat de fragmentare a peisajului politic francez. În multe orașe, patru sau chiar cinci candidați s-au calificat în turul al doilea, o situație care până de curând era rară.

Dilemele stângii moderate

Fragmentarea politică creează dificultăți serioase pentru forțele moderate, în special pentru stânga.

Partidele de centru-stânga sunt împărțite între dorința de a coopera cu mișcarea radicală Franța Nesupusă și teama că asocierea cu liderul acesteia, Jean-Luc Mélenchon, ar putea aliena electoratul moderat.

„Nu vom opri valul extremei drepte avându-l pe Jean-Luc Mélenchon drept povară”, a declarat social-democratul Raphaël Glucksmann, critic constant al liderului radical.

În schimb, lidera Verzilor, Marine Tondelier, s-a arătat deschisă unei cooperări mai largi cu stânga radicală. „Văd mai puține diferențe între diferitele stângi decât între stânga și dreapta”, a spus ea.

Deși Partidul Socialist a exclus o alianță națională cu Mélenchon, calculele electorale ar putea obliga candidații locali să negocieze acorduri.

În orașe importante precum Nantes, Rennes, Marsilia sau chiar Paris, victoria ar putea depinde de colaborarea cu candidații Franței Nesupuse, toți calificați în turul al doilea. În alte orașe, precum Limoges sau Toulouse, stânga are șansa de a înlătura primari de dreapta, însă candidații stângii radicale sunt în fața socialiștilor.

Socialiștii pot privi cu optimism situația din Paris, unde candidatul lor Emmanuel Grégoire s-a clasat pe primul loc, cu un avans clar în fața rivalei de centru-dreapta Rachida Dati. Totuși, victoria sa nu este garantată fără sprijinul stângii radicale în turul decisiv.

„Duminica viitoare va fi un moment decisiv pentru viitorul Parisului. În joc este modul în care vom trăi împreună”, a declarat Grégoire.

Sophia Chikirou, reprezentantă a Franței Nesupuse, l-a provocat public să formeze o alianță: „Aștept telefonul”, a spus ea.

Rezultatele unor români şi franco-români la municipalele din Franţa

Printre cei peste 900.000 de candidaţi la municipale din Franţa al cărui prim tur s-a derulat duminică s-au numărat şi 237 de români sau franco-români. RFI prezintă rezultatele obţinute de unii dintre ei.

La Richardais, comună de vreo 2.700 de oameni de lângă Saint-Malo, Bretania, trei liste erau în cursă, toate trei fără culoare, fără etichetă politică. Cea condusă de Jean-Luc Ohier, pe care figurează şi Adina Crişan-Revol, a ieşit pe locul 2 cu aproape 44% din sufragii.

La Villeneuve-Saint-Georges, oraş sărac din periferia sud-estică a Parisului, lista primăriţei de dreapta din Republicanii Kristell Niasme pe care figurează şi băcăuanul Andrei Gabriel Albişteanu a câştigat încă din primul tur cu peste 53% din voturi.

Tot în periferia Parisului, dar cea nordică, lista pe care figura pe poziţia 20 Raluca Simona Bocşa s-a clasat pe locul 3 într-un scrutin câştigat din primul tur de centristul Jan-Christophe Lahgarde.

La Castres, lista botezată „Castres au coeur” pe care figurează în poziţia a 25-a şi fostul internaţional de rugby Gheorghe Ilişescu, e pe locul 5, dar se poate menţine la turul 2.

Lista candidatei de exy=tremă dreapta Laure Lavalette din Toulon ajunge în frunte cu aproape 42%. Locul doi de pe lista extremistei de dreapta este ocupat de David Gérard, actualul antrenor al echipei de rugby a României.

La Hyères, în sudul Franţei, Ana-Maria Legouhy Penescu, în poziţia a 10-a pe lista extremistului de dreapta François Cornileau, şi-a ratat pariul. Lista a obţinut sub 10 procente deci este descalificată din turul 2.