O nouă conferinţă în Germania în încercarea de a limita încălzirea globală măcar la 3 grade Celsius

În timp ce noua conferinţă privind schimbările climatice se deschide luni în Germania, guvernul american a autorizat publicarea unui raport care consolidează teza încălzirii globale provocate de om.

Preşedintele american Donald Trump este din ce în ce mai izolat, chiar şi în cadrul administraţiei sale, în timp ce la Bonn, Germania, se deschide luni cea de-a 23-a Conferinţă a Părţilor sau COP23, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.

Guvernul american a aprobat,  vineri, publicarea unui important raport ştiinţific care concluzionează  fără nici o îndoială în privinţa naturii schimbărilor climatice. Acestea sunt rezultatul activităţilor umane şi  afectează deja viaţa americanilor.

Aceste concluzii contrazic declaraţiile multor membri ai administraţiei Trump, inclusiv ale preşedintelui, ambigue pe această temă. A patra evaluare naţională a schimbărilor climatice, comandată de Congres, este publicată o dată la patru ani, dar nu face recomandări.  A fost aprobat de Academia Americană de Ştiinţe şi a primit undă verde de la Casa Albă pentru a fi făcută publică. Documentul  afirmă că "perioada actuală este cea mai caldă din istoria civilizaţiei moderne".

Concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă, la cel mai înalt nivel în 2016 

Cu puţine zile înainte de debutul Conferinţei Climatice de la Bonn, s-a anunţat că concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a atins în 2016 cel mai ridicat nivel de când se fac aceste măsurători. Anunţul a fost făcut de Organizaţia pentru Meteorologie a ONU, WMO. Programul de mediu al ONU Unep atrage de asemenea atenţia că obiectivele stabilite în Tratatul Climatic de la Paris din 2015 pot ajuta cel mult ca încălzirea globală să fie limitată la 3 grade Celsius, peste planul iniţial de 2 grade Celsius sau chiar mai puţin. 

Cele 250 de mari concerne la nivel global sunt responsabile pentru o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. Cele mai poluante ar fi companiile din India, Rusia şi SUA, conform analiştilor de la "Thomson Reuters Financial & Risk".

Consiliul mondial pentru climă există deja de 29 de ani, un for în care cercetătorii îşi prezintă rezultatele. Este vorba de sute de experţi, din mai multe domenii: meteorologi, oceanografi, sociologi, experţi în agricultură.

Concluzia lor, la care au ajuns demult: procesul de modificare a climei este cauzat de acţiunile oamenilor, are loc tot mai rapid, măsurile care se iau de limitare a sa sunt insuficiente. Dar avertismentele oamenilor de ştiinţă au convins deja multe ţări să ia măsuri împotriva poluării. Ţări emergente precum China şi India nu mai dau vina exclusiv pe puterile vestice pentru încălzirea globală, aşa cum au făcut-o ani la rând. Ele recunosc acum că trebuia să ia la rândul lor măsuri, ceea ce au şi început să facă.

Schimbările climatice,responsabile de o criză de sănătate publică

Schimbările climatice sunt responsabile de o criză de sănătate publică care a afectat deja milioane de persoane din toată lumea, conform unui studio citat de Reuters.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă şi bolile sunt principalele probleme de sănătate asociate încălzirii globale, potrivit concluziile cercetării publicate în jurnalul medical ''The Lancet''. 

''Simptomele resimţite de om ca urmare a schimbărilor climatice sunt neechivoce şi potenţial ireversibile'', se arată în raportul intitulat ''Lancet Countdown'' condus de oameni de ştiinţă din cadrul a 24 de instituţii academice şi agenţii interguvernamentale din mai multe ţări, printre acestea numărându-se şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). 

Studiul a relevat că productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arşiţa a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor. Astfel, creşterea temperaturilor a avut impact asupra mijloacelor de subzistenţă a indivizilor, familiilor şi comunităţilor. 

Între anii 2000 şi 2016 a fost observată o creştere cu 46% a numărului de dezastre asociate condiţiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulţi au fost expuşi valurilor de căldură, cei mai vulnerabili fiind cei cu vârste peste 65 de ani, impactul asupra sănătăţii acestora variind de la insolaţii la afectare renală, se menţionează în studiu. 

Pierderile economice, care nu includ degradarea stării de sănătate, asociate evenimentelor meteorologice extreme, au fost estimate la 129 de miliarde de dolari în 2016. 

Studiul a descoperit de asemenea că bolile infecţioase sunt din ce în ce mai răspândite, numărul cazurilor de febră denga — o boală infecţioasă cu cea mai rapidă răspândire din lume, produsă de un virus transmis prin înţepătura unui ţânţar — aproape dublându-se în fiecare deceniu începând din 1950. Aceasta afectează în prezent până la 100 de milioane de persoane pe an, precizează sursa citată. 

Numărul celor care suferă de malnutriţia în 30 de state din Asia şi Africa a crescut de la 398 de milioane în anul 1990 la 422 de milioane în 2016. ''Malnutriţia este identificată drept cel mai important efect al schimbărilor climatice în secolul XXI'', se menţionează în raport. 

Schimbările climatice se aşteaptă să aibă un impact asupra producţiei agricole. O creştere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial şi cu 10% a celor de orez.

800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării 

Raportul susţine de asemenea că cel puţin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui. 

o politică decisă împotriva modificărilor climatice nu corespunde modelului aplicat de liderii politici în special în ţările care sunt cele mai vinovate pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Trecerea la energii curate este dificilă, îi deranjează pe mulţi alegători, pentru că provoacă schimbarea masivă a stilului lor de viaţă. Şi nu garantează neapărat succesul la urne într-o perioadă electorală. De aceea, protecţia climei presupune încă eforturi politice de amploare şi implicare comună la nivel internaţional, notează DW.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 şi 17 noiembrie pentru a stabili un ''regulament'' cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.