NATO va prezenta planuri pentru consolidarea forţei militare pe flancul estic. Un centru de comandă va fi în România

Consolidarea presupune organizarea a şase centre de comandă NATO în Europa de Est. Unul dintre ele va fi în România

Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord va prezenta în curând planul pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Pe măsură ce tot mai multe voci de la Washington pledează pentru înarmarea membrilor NATO din Europa de Est în contextul temerilor privind tendinţele expansioniste ale Rusiei, conducerea NATO va anunţa un amplu program de consolidare a forţei militare în regiune. 

Detaliile planului vor fi prezentate după o reunine a miniştrilor Apărării din NATO, care are loc astăzi la Bruxelles, transmite BBC. Una dintre principalele măsuri anunţate va fi înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO vor prezenta totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 

În acelaşi timp, Secretarul american de Stat John Kerry se va afla la Kiev, unde va discuta cu guvernanţii ucraineni inclusiv posibilitatea ca SUA să înarmeze forţele militare ale Ucrainei. 

De la izbucnirea crizei ucrainene, Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a adoptat o strategie defensivă pentru flancul său estic, angajându-se să asigure a doua linie defensivă în eventualitatea unei agresiuni ruse. Condiţia transmisă de toţi oficialii americani care s-au perindat în regiune – în frunte cu preşedintela Barack Obama, care a mers în Polonia, şi vicepreşedintele Joe Biden, care a vizitat România – esta ca ţările de la graniţa estică a Alianţei să facă toate eforturile pentru a se asigura că pot respinge un eventual prim atac, urmând ca întăririle din partea NATO să vină în cel mai scurt timp. 

Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane trebuie să decidă dacă vor susţine înarmarea forţelor ucrainene care luptă cu separatiştii proruşi din estul ţării, transmite cotidianul american „The New York Times”.

În ciuda declaraţiilor făcute de oficialii de la Kiev, care susţineau încă din vară că americanii vor începe să le trimită arme, preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite „armament letal”. Acum însă, intensificarea luptelor din regiunea Donbass forţează SUA şi NATO să decidă dacă vor interveni şi astefl pentru a sprijini Ucraina. 

Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor militare NATO, s-a pronunţat deja în favoarea înarmării Ucrainei, în timp ce John Kerry, Secretarul american de Stat, este deschis la discuţii, susţin jurnaliştii americani. 

O posibilă implicare a Alianţei Nord-Atlantice în conflictul ucrainean a fost respinsă anterior de către cinci membri NATO, inclusiv de Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, oficialii alianţei au subliniat ca NATO nu poate trimite arme letale unui stat non-membru, însă ţările acestei alianţe au dreptul.

[<a href="//storify.com/elenadumitru/new-story-6" target="_blank">View the story "New Story" on Storify</a>]

[<a href="//storify.com/elenadumitru/nato" target="_blank">View the story "nato" on Storify</a>]