NATO, pregătiri pentru un nou Război Rece. Forţa de reacţie rapidă va ajunge la peste 30.000 de soldaţi

Statele membre NATO au intensificat aplicaţiile militare mai ales în ţările din flancul estic al Alianţei, după ce Rusia a anexat Crimeea, în martie 2014 FOTO AP

Aliaţii  se aşteaptă ca divergenţele acute cu Rusia să se menţină chiar şi după plecarea de la putere a lui Vladimir Putin, a susţine şeful Pentagonului, Ashton Carter, aflat în turneu prin trei state europene. Din această cauză, NATO va dezgropa manualul cu instrucţiuni de pe vremea Războiului Rece.

Secretarul american al apărării, Ashton Carter, se luni într-un turneu european care cuprinde Germania, Estonia şi Belgia. La Bruxelles, oficialul american va participa la reuniunea de două zile a miniştrilor Apărării din ţările NATO. „The New York Times” scrie  că mesajul vizitei este cât se poate de clar: „secretarul Ashton Carter va cere aliaţilor NATO să dezgroape manualul cu instrucţiuni de pe vremea Războiului Rece”.

În avionul care îl transporta spre Europa, şeful Pentagonului le-a spus jurnaliştilor că SUA şi aliaţii lor din NATO se aşteaptă ca divergenţele acute cu Rusia să fie de lungă durată şi ele să se menţină chiar şi după plecarea de la putere a lui Vladimir Putin. apărării, Ashton Carter.

Într-un discusr ţinut la Berlin, luni, nu departe de celebra Poarta Brandenburg, Ashton Carter a spus că SUA şi aliaţii lor nu vor permite Rusiei ''să le tragă înapoi în trecut'', acuzând Moscova că încearcă să recreeze o sferă de influenţă din epoca sovietică.

„Noi nu căutăm un război rece cu Rusia, ca să nu mai vorbim de unul fierbinte. Nu căutăm să facem din Rusia un inamic“, a declarat Carter. „Dar să nu mă înţelegeţi greşit: îi vom apăra pe aliaţii noştri, ordinea internaţională bazată pe reguli, şi un viitor pozitiv ni se oferă tuturor“, a mai precizat şeful Pentagonului.
 

 Secretarul american al Apărării Ashton Carter a apreciat luni, la Berlin, că propunerea americană privind o prepoziţionare de armament greu în Europa de Est este un pas "important" în vederea contracarării ameninţării ruseşti, relatează AFP.

"Este un lucru pe care îl luăm în calcul, despre care vom discuta cu colegii noştri", a subliniat el, referindu-se la planurile americane.

Statele Unite au propus prepoziţionarea în state din flancul de est al Europei - inclusiv în ţările baltice - de armament greu cu care să fie echipat echivalentul unei brigăzi de luptă, şi anume aproximativ 5.000 de oameni.

"Este un lucru important de făcut" dacă vrem să consolidăm "capacităţile de rezistenţă ale Alianţei" Nord-Atlantice la frontierele din estul Europei, a declarat el la finalul unui discurs pe care l-a susţinut la un think tank, la Berlin.

"Ideea este să avem echipamente care să fie deja acolo, inclusiv echipament greu, înainte de orice altceva pentru antrenamente", a spus Ashton Carter. "Există de asemenea posibilitatea să fie mobilizate mai multe echipamente, în cazul unor evenimente neprevăzute", a adăugat el.
 

NATO, pregătiri pentru un eventual conflict în Europa

Prima dată de la sfârşitul Războiului Rece,  NATO elaborează planuri pentru un eventual conflict în Europa, scrie „Financial Times“. NATO se pregăteşte în această săptămână să acorde competenţe sporite şefului Alianţei pentru a mobiliza trupe, o mişcare ce necesită o decizie din partea tuturor celor 28 de membri. 

Alianţa Nord-Atlantică analizează şi modalităţile de a îmbunătăţi logistica în Europa, de exemplu prin încheierea unor acorduri de folosire a companiilor feroviare civile şi de a avea capacitatea de a închide drumuri şi autostrăzi care duc către aeroporturi.

Oficialii afirmă că noile măsuri sunt pur defensive dar ei vor să grăbească răspunsul NATO la crize. Aceasta presupune probleme logistice şi tehnice în legătură cu modul în care NATO va transporta mii de militari, tancuri şi materiale pe câmpurile de luptă - probleme pe care Alianţa Nord-Atlantică nu a fost nevoită să le abordeze pe teritoriul său de la sfârşitul Războiului Rece.

În cursul călătoriei sale în Europa în această săptămână, Carter va urca la bordul unei nave de război americane în cadrul unor noi exerciţii militare în Estonia la Marea Baltică. La Bruxelles, oficialul american se va întâlni cu şefii apărării din ţările NATO şi ar putea oferi mai multe detalii privind planurile de prepoziţionare a echipamentelor militare grele, potrivit unor oficiali.

NATO va dubla efectivele Forţei sale de reacţie rapidă

Alianţa Nord Atlantică va decide, săptămâna aceasta, consolidarea Forţei sale de reacţie rapidă, majorând capacitatea acesteia „până la 30.000-40.000 de oameni“, adică „mai mult de jumătate“ din mărimea sa actuală, a anunţat, luni, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit AFP.

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor lua „decizia de a întări puterea şi capacităţile Forţei de reacţie rapidă a NATO până la 30.000-40.000 de oameni, mai mult de jumătate din capacitatea sa actuală“, a declarat pentru presă Jens Stoltenberg. Miniştrii apărării din ţările aliate urmează să se reunească miercuri şi joi la sediul Alianţei de la Bruxelles.

Seful Pentagonului, care s-a întâlnit luni la Muenster (nordul Germaniei) cu membri ai forţei de reacţie ultrarapide (Very High Readiness Joint Task Force, VJTF), a declarat că se pregăteşte să discute, la reuniunea omologilor săi din NATO din 24-25 iunie de la Bruxelles, viitoarea contribuţie a Statelor Unite la această forţă.

Potrivit oficialului american, sprijinul Washingtonului va cuprinde intelligence, echipament de supraveghere şi recunoaştere — care poate include drone sau aparate de zbor cu pilot—, precum şi forţe de operaţiuni speciale, expertiză logistică şi echipamente militare de înaltă tehnologie. SUA vor mai contribui cu capabilităţi de tragere de precizie, care pot include orice de la artilerie terestră la sprijin aerian sau naval. 

La începutul lunii februarie, NATO a aprobat întărirea capacităţilor sale în estul Europei, creând o nouă forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi şase centre de comandă în regiune.

În prezent, Alianţa dispune de circa 13.000 de militari pregătiţi pentru o eventuală reacţie, dar timpul care le este necesar pentru a acţiona este considerat prea lung în actualul context de securitate.

Cele şase centre multinaţionale de comandă şi control vor fi în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Ele vor servi la desfăşurarea forţei „vârf de lance“ dacă NATO decide să lanseze operaţiuni în aceste ţări apropiate geografic de Rusia şi îngrijorate de politica Moscovei.