Merkel şi Hollande nu sunt siguri că demersul lor pe lângă Putin va avea succes. Ucraina poate avea soarta Georgiei după războiul din 2008

Preşedintele francez Francoise Hollande, omologul său rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel

Cei doi lideri europeni Angela Merkel şi Francois Hollande nu s-au întors prea optimişti de la Moscova. Cancelarul german a declarat sâmbătă că „nu este sigur“ că iniţiativa franco-germană de pace în Ucraina prezentată vineri la Moscova va avea succes, iar preşedintele francez a declarat acesta a fost ultimul efort pentru pace, cealaltă cale fiind războiul.

Angela Merkel, care nu o dată a avut surprize din partea preşedintelui rus, declara , ieri, în cadrul conferinţei de Securitate de la Munchen, că nu este sigură că discuţiile avute la Moscova vor funcţiona. „Însă este în opinia mea şi a preşedintelui francez că trebuie încercat. Datorăm asta oamenilor afectaţi din Ucraina, cel puţin“, a spus ea.

De asemenea, ea a afirmat că trimiterea de arme în Ucraina nu ar ajuta. „Înţeleg dezbaterea, însă cred că şi trimiterea de şi mai multe arme în Ucraina nu ar duce la progresul de care are nevoie Ucraina. Mă îndoiesc“, a spus ea.

Conflictul din Ucraina a dominat agenda discuţiilor din prima zi a Conferinţei pentru Securitate de la Munchen, subiectul unei eventuale livrări de arme forţelor ucrainene generând opinii divergente în rândul politicienilor şi experţilor care participă la reuniune.

Reprezentanţii americani susţin opţiunea furnizării de arme Ucrainei, în timp ce Germania şi alte ţări europene se opun acestei variante.

Hollande: Una dintre ultimele şanse de a evita războiul

La rândul său, Hollande, care nu participă la conferinţa din Munchen, a declarat că această iniţiativă este printre ultimele eforturi de a aduce pacea în estul Ucrainei.

„Cred că este una dintre ultimele ocazii, de aceea am luat această iniţiativă“, a spus Hollande. „Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, ştim foarte bine ce fel de scenariu va fi. Are un nume, se cheamă război“, a declarat jurnaliştilor Hollande în oraşul Tulle din centrul Franţei. 

Demersul celor doi lideri aminteşte de planul de pace privind Gerogia din august 2008. Atunci, Rusia şi Georgia au acceptat planul de pace negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care prevedea retragerea majorităţii forţelor ruse şi georgiene, Tbilisi excluzand, la acel moment, orice discuţie ulterioară asupra statutului teritoriilor separatiste.

La acea dată şeful statului georgian, Mihail Şaakaşvili, sublinia: „Nu vrem să existe vreo îndoială asupra faptului că integritatea teritorială şi apartenenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei la Georgia ar putea fi puse vreodată sub semnul întrebării“.

Dar la mai bine de şase ani de la „instaurarea păcii“ în Georgia cele două regiuni separatiste tot nu s-au întors la Georgia, ci s-au apropiat tot mai mult de Rusia.

De altfel, fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, lider al opoziţiei de dreapta în prezent, a estimat sâmbătă că nu poate "reproşa Crimeei" că "a ales Rusia" şi a avertizat împotriva unui nou "Război Rece" cu Moscova, relatează AFP.

"Avem o civilizaţie în comun cu Rusia. Interesele americanilor cu ruşii nu sunt interesele Europei cu Rusia", a afirmat fostul şef al statului francez în cursul unei reuniuni la Paris a liderilor partidului de dreapta UMP, pe care îl conduce.

„Nu vrem reizbucnirea unui Război Rece între Europa şi Rusia“, a spus el, evocând tensiunile între Moscova şi ţările occidentale, ca urmare a conflictului din estul Ucrainei şi a anexării Crimeii de către Moscova în martie 2014, după un referendum al populaţiei locale.

„Crimeea a ales Rusia şi asta nu i se poate reproşa", a adăugat Sarkozy, estimând de altfel că "trebuie găsite mijloace pentru o forţă de interpunere în scopul de a proteja rusofonii din Ucraina".

„Ucraina trebuie să-şi păstreze vocaţia de punte între Europa şi Rusia. Ea nu are vocaţia să intre în Uniunea Europeană", a afirmat el.
 

Faptul că  Angele Merkel şi Francoise Hollande şi-au călcat pe mândrie şi s-au deplasat la Moscova, arată faptul situaţia este deosebit de periculoasă, mai ales că dinspre Suatele Unite vin presiuni pentru a ajuta cu armamant Ucraina. Puţin probabil ca cei doi lideri europeni să-şi fi asumat riscul unui eşec total în faţa lui Putin, chit că Ucraina va trebui să încheie o pace de genul cei încheiate de Georgia în 2008. 

Dar dacă Vladimir Putin întinde coarda prea mult, în lipsa unei înţelegeri cu Moscova, livrarea de armament occidental în Ucraina devine din ce în ce mai probabilă. Europa doreşte o soluţie paşnică de rezolvare a situaţiei. Dacă, însă, Rusia nu este pregătită să accepte acest lucru, Europa nu poate privi cu mâinile în sân cum teritorii largi din estul Ucrainei se transformă în ruină cu ajutorul Rusiei. Livrarea de armament Ucrainei este un subiect aflat pe ordinea de zi a occidentalilor, chiar la conferinţa privind securitatea de la Munchen, dacă iniţiativele diplomatice eşuează, susţin analiştii.

Rusia mimează negocierile

Fostul ambasador american la NATO, Ivo Daalder, declara într-un interviu acordat DW că nu este foarte optimist în ceea ce priveşte şansele unui acord de pace în Ucraina după deplasarea cancelarului Merkel şi preşedintelui Hollande la Moscova. „Cred că, din punct de vedere militar, balanţa se inclină în favoarea Rusiei şi a separatiştilor. Câtă vreme mai ales separatiştii, dar şi Rusia, au senzaţia că îşi pot atinge scopurile din punct de vedere militar, nu vor avea intenţia de a negocia“, crede Daalder.

„Opinia mea este că războaiele precum acesta se încheie când una din părţi o învinge pe cealaltă. Sau, evident, prin negocieri. În clipa de faţă, una din taberele beligerante o înfrânge pe cealaltă. Rusia nu are niciun motiv să negocieze. Orice tentativă de negociere a eşuat pentru că separatiştii şi Rusia cred că pot obţine pe cale militară ceea ce vor“, susţine fostul ambasador american.

„Opinia noastră este că, prin susţinerea capacităţii de apărare a Ucrainei - propunem soluţii militare defensive foarte limitate - poate că excludem opţiunea atingerii scopurilor prin forţă militară, ceea ce ar genera un context potrivit pentru negocieri.

Ideea că forţa şi diplomaţia sunt chestiuni antagonice, respectiv că nu poate exista decât fie una, fie cealaltă, nu este realistă. Forţa şi diplomaţia sunt într-o relaţie de susţinere reciprocă. Cum spunea cândva Kofi Annan:<<Diplomaţia fără forţă este posibilă - însă este mult mai simplu dacă diplomaţia este susţinută de forţă>>. Şi cred că acest lucru se aplică în contextul dat“, mai spune Daalder.

De altfel, din tonul şi din discursul ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la conferinţa de securitate de la Munchen, Moscova nu dă semne că merge pe calea dialogului. Serghei Lavrov a susţinut că Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt responsabile pentru escaladarea conflictului în Ucraina, apreciind că parteneriatul strategic Rusia-UE „nu a trecut testul de stres“.

"În toate stadiile crizelor din Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeana au luat măsuri pentru a escalada criza", a declarat Lavrov, citat de Sputnik. El a mai acuzat occidentalii că susţin "o politică de dominaţie mondială".

Lavrov a sugerat cancelarului german Angela Merkel şi presedintelui ucrainean Petro Poroşenko, să citească „mai atent“ Carta Naţiunilor Unite. "Conflictul necesită cooperare, nu acuzaţii reciproce", a subliniat şeful diplomaţiei de la Moscova.

Oficialul rus a subliniat ca Rusia nu a avut forţe armate în Euromaidanul din Kiev. "Dar ştim cine a avut...", a continuat Lavrov.