INFOGRAFIE Cum au ratat poliţia şi serviciile secrete din Franţa oprirea teroriştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poli'ia franceză la vânătoare de terorişti
Poli'ia franceză la vânătoare de terorişti

Serviciile de informaţii şi autorităţile judiciare franceze au avut la dispoziţie cel puţin şase indicii pentru a preveni atentatele care au însângerat pe 13 noiembrie Parisul, dar nu au reacţionat .

Ancheta legată de atentatele de la Paris scoate la iveală detalii care pun serviciile secrete şi autorităţile judiciare ale Franţei, Belgiei şi Germaniei într-o lumină proastă. Mai mulţi dintre teroriştii care au ucis 130 de persoane şi au rănit alte 350 erau în vizorul autorităţilor franceze şi belgiene pentru diverse infracţiuni. 

De asemenea, faptul că Salah Abdeslam, unul dintre atacatorii de la Paris, a reuşit să traverseze frontiera francezo-belgiană chiar după atac fără a fi oprit constituie un mare eşec. În prezent, o stare de alertă vizează Belgia pentru prinderea lui Salah, care, potrivit unor surse, intenţionează să ajungă în Siria.

Potrivit publicaţiei britanice The Sun, serviciile secrete şi poliştii francezi au avut la dispoziţie mai multe indicii dar nu au reacţionat în vreun fel.

Lipsa de vigilenţă 

Samy Amimour este unul dintre atacatorii sinucigaşi ai masacrului din sala de spectacole Bataclan, soldat cu 89 de morţi. Pe numele lui Samy a fost întocmit un dosar în 2012, după ce a încercat fără succes să ajungă în Yemen. Cu toate acestea, el a reuşit să ajungă în Siria un an mai târziu, ceea ce a condus la emiterea unui mandat internaţional de arestare. Acest lucru nu l-a împiedicat însă să se strecoare înapoi, în Franţa, şi să ia parte la atacurile sângeroase de la Paris. 

„Sosirea (lui Amimour în Franţa) ar fi trebuit să declanşeze o alertă. Însă aceşti tipi înţeleg foarte bine tehnicile de intrare şi ieşire prin zona Schengen. Le-au practicat mult“, a apreciat Alain Chouet, un fost director în cadrul serviciului francez de informaţii externe DGSE. 

Bilal Hadfi, rezident în Belgia, a murit după ce s-a detonat în apropiere de stadionul de fotbal Stade de France, la Saint-Denis. Şi el ar fi mers în Siria între 2013 şi 2014. Tânărul nu era cunoscut serviciilor secrete franceze, dar apărea în dosarele autorităţilor belgiene însărcinate cu analiza riscurilor teroriste. Pe Facebook, el apărea alături de Abu Isleym, aflat în prezent în rândurile Statului Islamic în Siria.

Alertele Turciei, ignorate

Omar Mostefai este primul terorist identificat după atentatele de la Paris. Amprentele lui au fost identificate după găsirea unuia dintre degetele sale în sala Bataclan. Ankara a alertat de două ori Parisul în legătură cu prezenţa lui Mostefai în Turcia, în decembrie 2014 şi în iunie 2015. Potrivit oficialilor turci, tânărul era suspect de terorism. Dar partea franceză nu a răspuns alertelor Ankarei, în schimb a cerut informaţii abia după atentate.

Un suspect de activităţi teroriste capturat în august ar fi dezvăluit planificarea unui atac iminent prevăzut într-o sală de spectacole. Cu toate acestea, autorităţile franceze pare să nu fi luat în seamă aceste dezvăluiri. Mai mult, colegii lor din Germania au ignorat spusele unui algerian într-un centru pentru refugiaţi din localitatea Arnsberg. Bărbatul de 39 de ani le-a vorbit unor sirieni despre evenimentele tragice de la Paris, cu câteva zile înainte. Însă el a fost reţinut şi interogat abia a doua zi după atentate.

Totodată, autorităţile au ignorat mesaje pe Twitter provenind din mediile SI care anunţau producerea unor atentate la Paris, inclusiv cu o zi înainte de atac. „În curând, în centrul Parisului, cu voia lui Allah“, avertiza un mesaj.

Franţa a adoptat în vară un nou cadru juridic care le oferă autorităţilor puteri vaste, inclusiv să intercepteze convorbiri telefonice şi conversaţii online, fără o supervizare judiciară prea mare. Cu toate aceste, Parisul a fost însângerat.

„E clar că dacă este comis un atac există o problemă. Cineva a dat-o în bară“, apreciază Alain Chouet. „Dar nu dai vina pe pompieri pentru incendiul din pădure“, a subliniat el.

„Serviciile franceze vor fi arătate cu degetul, dar, având în vedere numărul mare de persoane pe care îl are de monitorizat, ele consideră acest lucru copleşitor şi este posibil ca unii să scape, întotdeauna, prin ochiurile plasei“, a declarat la rândul său Kit Nicholl, un analist în domeniul securităţii franceze de la IHS Country Risk din Londra. Un fost specialist în contraterorism din cadrul DGSE a declarat, sub protecţia anonimatului, că există trei teorii.

„Fie nimeni n-a văzut nimic - iar aceasta este cea mai mare îngrijorare, fie am văzut lucruri pe care nu le-am înţeles - ceea ce este, de asemenea, o problemă, fie am văzut lucruri şi, cu toate acestea, ei au putut să comită atacul“, a declarat el.

„Asta înseamnă că avem fie o problemă de informaţii, fie o problemă de analiză a informaţiilor, fie a lanţului de comandă între serviciile de securitate. Provocarea a fost îngreunată de faptul că (atacul) a fost plănuit în Belgia“, a continuat el.

„Este necesar să se spună că, în pofida faptului că belgienii au cea mai mare proporţie de persoane care pleacă în Siria, ei nu se ridică la înălţimea sarcinii. Mulţi dintre tipii din acest grup erau cunoscuţi la Bruxelles“, a subliniat fostul specialist.

„Ei pur şi simplu nu au aceleaşi mijloace ca MI5 din Marea Britanie sau DGSE“, răspunde Louis Caprioli, fost şef al DST, fosta unitate antiterorism din Franţa.

Premierul belgian Charles Michel apărat serviciilor de securitate ale ţării sale şi le-a lăudat pentru că fac „o muncă dificilă“, potrivit Reuters,

Europol afirmă că primeşte informaţii din partea autorităţilor belgiene şi franceze, dar recunoaşte în acelaşi timp că nu toate ţările sunt prompte în schimbul de informaţii.

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite