Franţa votează astăzi! O lume întreagă are privirea aţintită spre Hexagon

Sarkozy și Hollande sunt principalii favoriți la alegerile prezidențiale din Franța

Francezii sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Deşi în cursa electorală sunt înscrişi zece candidaţi, sondajele arată că pe 6 mai, în al doilea tur de scrutin, bătălia se va da între actualul preşedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy, şi marele favorit al acestor alegeri, socialistul Francois Hollande.

În cursa electorală pentru postul de la Palatul Elysee sunt înscrişi zece candidaţi, însă, potrivit sondajelor, actualul preşedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy, şi socialistul Francois Hollande sunt creditaţi cu cele mai mari şanse de câştig.

Secţiile de votare se vor deschide la ora 08.00 (ora 9.00, ora locală) şi se vor închide la ora 20.00 (ora 21.00, ora României). La acea oră vor fi anunţate estimările institutelor de sondare a opiniei, informează AFP. Sunt aşteptaţi la vot 44,5 milioane de alegători.

Peste două săptămâni, pe 6 mai, aceştia îl vor alege pe cel care va conduce în următorii cinci ani una dintre cele mai mari puteri mondiale, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU.

Campania electorală a luat sfârşit vineri, pentru ca francezii să aibă timp să se decidă pe care dintre cei zece candidaţi îl vor vota în primul tur de scrutin. Autorităţile au interzis presei franceze, dar şi site-urilor electorale, să difuzeze materiale cu cei zece candidaţi. De asemenea, au fost interzise reuniunile publice, la fel şi distribuirea de pliante şi trimiterea de mesaje electronice electorale. Cei care vor îndrăzni să încalce această directivă riscă să fie amendaţi cu zeci de mii de euro.

Premieră în alegerile din Franţa: Francezii din America de Sud şi de Nord, votează în avans

O premieră a acestor alegeri este că francezii care locuiesc în afara Hexagonului nu vor vota în aceeaşi zi cu ceilalţi cetăţeni cu drept de vot. Cei care locuiesc în teritoriile transoceanice ale Franţei au început să voteze de ieri. În Brazilia, Uruguay, Argentina, SUA şi Canada, procesul de votare a început la ora 8.00 (ora 14.00, ora locală), cu 19 ore înaintea celor care trăiesc în Hexagon.

Sondajele realizate în ultimele luni îl dau drept câştigator al cursei electorale pe socialistul Francois Hollande, care îşi doreşte să devină primul preşedinte de stângă al Franţei după Francois Mitterrand (1982-1995).

François Hollande vrea să fie "un preşedinte normal"

Potrivit ultimului sondaj publicat vineri, Hollande are un ușor avans în faţa lui Sarkozy. Socialistul este creditat cu 28% din sufragii, în timp ce actualul şef de la Palatul Elysee se bucură doar de 26% dintre voturile francezilor. "Mesajul meu de astăzi este acelaşi pe care îl adresez de câteva luni. S-a născut un sentiment de încredere, o legătură puternică", a declarat Hollande zilele trecute, pe final de campanie.

Un competitor redutabil al celor doi este candidatul extremei dreapta, Marine Le Pen, însă aceasta are puţine şanse de a ajunge în al doilea scrutin deoarece a fost cotată în ultimele sondaje cu un procent între 14% şi 17%. Procente asemănătoare a obţinut şi Jean Luc Melenchon, candidatul stângii radicale.

Trei candidaţi la alegerile prezidenţiale care speră să perturbe duelul Sarkozy-Hollande

Revelaţia acestei campanii electorale, candidatul de centru Francois Bayrou, este creditat cu 11 % din voturi, scrie AFP.

Ceilalţi candidaţi - ecologista Eva Joly, suveranistul de dreapta Nicolas Dupot-Aignan, cei doi candidati ai extremei stângi Phillippe Pouyou şi Nathalie Arthau, dar şi Jacques Cheminade, candidatul formaţiunii Solidaritate şi Progres - sunt cotaţi cu mai puţin de 3 %.

Institutele de cercetare din Franţa avertizează că mulţi cetăţeni nu vor vota. Nivelul absenteismului ar putea atinge 26%, informează Institutul de sondare a opiniei OpinionWay. Acesta este un semn al neîncrederii francezilor într-o clasă politică pe care o consideră neputincioasă în faţa crizei.

Situaţia economică a planat asupra întregii campanii electorale, fiind dezbătute subiecte importante, cum ar fi explozia deficitului bugetar, rata ridicată a şomajului (peste 10%), dezindustrializarea, protecţionismul european sau justiţia fiscală.