Fost ambasador al SUA în Ucraina: „Importanţa României în regiune a crescut după începerea războiului din Ucraina“ EXCLUSIV
0
Expert la Brookings Institution şi fost ambasador al SUA în Ucraina, cu o carieră de peste 25 de ani în Departamentul de Stat, Steven Pifer a acordat un interviu exclusiv pentru ”Adevărul” în cadrul căruia a vorbit despre ameninţările nucleare ale lui Vladimir Putin, despre durata estimată a războiului şi despre importanţa României în regiune.
Născut în 1953 şi absolvent al prestigioasei Universităţi Stanford în 1976 (şi-a luat licenţa în economie), Steven Pifer a avut de-a lungul carierei sale mai multe funcţii importante.
În perioada 1996-1997, Steven Pifer a fost asistent special al preşedintelui Bill Clinton şi director pentru Rusia, Ucraina şi Eurasia în cadrul Consiliului Naţional de Securitate. În perioada 1998-2000 a fost ambasadorul SUA în Ucraina, iar între 2001 şi 2004 a fost asistent adjunct al secretarului de stat Colin Powell, fiind responsabil de relaţia cu Rusia şi Ucraina.
Pifer a lucrat de asemenea la ambasadele S.U.A. de la Varşovia, Moscova şi Londra şi a scris mai multe cărţi despre Ucraina şi controlul armelor nucleare. A scris articole în The New York Times, The Washington Post şi Financial Times, fiind solicitat frecvent ca şi analist la CNN, Fox News şi BBC legat de Rusia, Ucraina şi controlul armelor nucleare.
În prezent, Steven Pifer este expert în cadrul Brookings Institution, cel mai important think-tank de pe glob.
ADEVĂRUL: Cât de mult s-a schimbat rolul României în zona Mării Negre de când a început războiul în Ucraina?
STEVEN PIFER: Importanţa României în regiune şi pentru NATO a crescut după începerea războiului din Ucraina. Este foarte bine şi important pentru stabilitatea în regiune faptul că NATO are trupe în România.
- Cât de departe credeţi că este dispus să meargă Vladimir Putin privind războiul din Ucraina?
Având în vedere multiplele axe de atac ale armatei ruse asupra Ucrainei pe 24 februarie, se părea că scopul Kremlinului era acela de a pune mâna repede pe Kiev şi de a ocupa două treimi din estul Ucrainei. Însă armata rusă a eşuat, iar acum se pare că scopul Kremlinului este de a ocupa toată regiunea Donbas.
Totuşi, trebuie spus că Putin şi Kremlinul au făcut o serie de calcule şi estimări greşite: au subestimat determinarea şi tenacitatea ucrainenilor, a subestimat puterea reacţiei Vestului şi au supraestimat capabilităţile militare ale Rusiei.
Deocamdată nu sunt semne că Putin ar vrea să facă vreun pas înapoi. Însă dacă armata ucraineană, susţinută constant de armamentul venit din Vest va continua să reziste şi chiar să respingă forţele ruseşti, Putin va trebui să îşi revizuiască din nou obiectivele.
- Cât de riscante sunt ameninţările nucleare ale lui Vladimir Putin?
Ameninţările nucleare ale lui Putin sunt o cauză pentru anumite motive de îngrijorare, însă sunt multiple motive pentru a crede că aceste ameninţări au în principal doar scopul de a intimida Ucrain şi Vestul. În primul rând, Putin a vorbit mult despre arsenalul nuclear al Rusiei, în principal pentru că el doreşte ca Rusia să fie văzute ca o mare putere. În al doilea rând, după ce Putin a anunţat alerta nucleară pe 27 februarie, Departamentul Apărării din America a anunţat că nu a văzut vreun semn de schimbare în ceea ce priveşte postura nucleară a Rusiei. În al treilea rând, liderii militari ruşi, care au o abordare raţională a problemelor nucleare, nu fac asemenea ameninţări. În al patrulea rând, folosirea de către Rusia a unei arme nucleare împotriva Ucrainei ar putea afecta extrem de mult numeroase ţări din Africa şi Asia şi poate chiar China.
- Care sunt estimările dumneavoastră privind soarta şi durata războiului din Ucraina?
Legat de soarta războiului, în mod ideal Putin şi Kremlinul ar trebui să concluzioneze că aceste costuri ale războiului depăşesc orice scopuri politice pe care speră să le realizeze, iar Rusia se va retrage sau va căuta un mod de a termina războiului în termeni acceptabili pentru Kiev. Cu toate astea, deocamdată nu pare că Moscova ar fi ajuns la o asemenea abordare.
Pentru ucraineni, războiul este unul existenţial. Dacă pierd, va dispărea democraţia în Ucraina şi o să dispară şi viziunea lor de a deveni un stat european normal. Aşa că ucrainenii vor continua să lupte.
Iar cel mai plauzibil scenariu pentru următoarele luni este acela al unui război de uzură, război în cadrul căruia părţile vor continua să se lupte, însă fără ca vreuna dintre părţi să dea lovitura decisivă. În orice caz, timpul poate fi de partea ucrainenilor, deoarece impactul sancţiunilor impuse de Vest şi creşterea deceselor în rândul armatei ruse au un impact puternic în Rusia.
Vă mai recomandăm şi:
O profesoară de la Oxford explică de ce România este protejată în faţa unui posibil atac al Rusiei
Se încarcă comentariile...
