Extremiştii de dreapta din Bundeswehr, un pericol pentru Germania: Cum reacţionează decidenţii politici şi militari

Soldat german în timpul unui exerciţiu în apropiere de râul Elba FOTO EPA-EFE

Un şir de dezvăluiri îngrijorătoare a generat temeri cu privire la existenţa unor ameninţări la adresa securităţii Germaniei chiar din cadrul armatei sale.

În multe naţiuni din întreaga lume, cei care îşi servesc ţara în haine militare sunt onoraţi cu parade şi văzuţi ca eroi. Nu şi în Germania. Într-o ţară în care orice încercare de manifestare a potenţialului militar aduce aminte de trecutul nazist, ideea că un soldat german ar putea ridica arma într-o ţară străină este, pentru mulţi, aproape de neconceput. Acesta este motivul pentru care mulţi germani s-au declarat îngrijoraţi în momentul înfiinţării Kommando Spezialkräfte (KSK), unitatea forţelor speciale ale armatei, acum 25 de ani. Totuşi, în urma unui incident umilitor din timpul Războiului Civil din Rwanda - când un grup de cetăţeni germani a rămas blocat în mijlocul unor lupte grele şi a trebuit să fie salvat de paraşutişti belgieni - Guvernul conservator de atunci de la Berlin a argumentat rostul KSK prin faptul că Germania nu mai poate continua să se sprijine aproape în totalitate pe aliaţii din NATO în situaţii care ţin de securitatea sa. KSK şi-a început misiunile imediat, fiind mobilizată în Kosovo şi în Afganistan - primele desfăşurări externe de militari ale Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Publicul german a fost profund împărţit în legătură cu aceste angajamente în străinătate. Ori, în cele din urmă, germanii îşi imaginaseră ţara drept o „Friedensmacht”, o „forţă pentru pace”. Ţinând cont de aceste aspecte, cine ar putea aspira în Germania la viaţa unui soldat de elită, se întreabă Politico.

Este o întrebare care, potrivit Politico, a apărut pe buzele multor germani în mai anul trecut, când poliţia a percheziţionat casa unui soldat de elită în vârstă de 45 de ani şi a găsit acolo - într-un sat din Saxonia de Est - un arsenal de armament provenit în mare parte din stocurile KSK. Poliţia a găsit totodată obiecte cu însemne naziste şi o carte cu cântece SS, principala organizaţie paramilitară a lui Adolf Hitler.

Unitatea forţelor speciale ale armatei, în vizorul autorităţilor

De atunci, o serie de dezvăluiri îngrijorătoare despre prezenţa extremismului de dreapta în cadrul KSK şi în alte unităţi ale armatei germane (Bundeswehr) au declanşat alarma cu privire la adevărata cultură militară a ţării şi au generat temeri legate de existenţa unei ameninţări la adresa securităţii republicii chiar din interiorul structurii de forţă care trebuie să o apere de duşmani. Recent, poliţia a arestat un soldat din landul Hessa, acuzat de deţinerea unui depozit ilegal de arme şi muniţii, dar şi de redactarea unui manifest pentru extremiştii de dreapta intitulat „Cum să preiei puterea în Germania”.

Nicio altă unitate a armatei germane nu a fost atât de minuţios verificată precum KSK. Primele indicii în cazul soldatului KSK arestat în mai anul trecut, prezentat de presa germană drept Philipp Sch., au apărut în 2017, când mai mulţi membri ai companiei sale au atras atenţia contraspionajului militar pentru manifestări rasiste.

Liderii politici de la Berlin se confruntă acum cu o frământare tulburătoare, şi anume că armata ţării a oferit involuntar un cadru de pregătire pentru extremişti de dreapta, cărora de fapt trebuie să li se opună. Unii au vorbit despre existenţa unei „armate din umbră”, o reţea de extremişti de dreapta din cadrul armatei şi din alte structuri de forţă care complotează pentru răsturnarea republicii. Deşi un grup parlamentar a stabilit acum trei luni că nu există dovezi solide care să confirme această frică, contraspionajul militar a anunţat că a examinat pe parcursul anului trecut 843 de suspiciuni de extremism de dreapta în cadrul armatei, un număr în creştere faţă de anul precedent. Aproximativ două treimi din cazuri implică personal sub 35 de ani. Colac peste pupăză, chiar şi agenţii din contraspionajul militar responsabili de aceste anchete au fost verificaţi la rândul lor, întrucât un raport parlamentar a constatat că unii dintre ei nu au respectat „distanţa profesională” faţă de persoanele investigate.

Ministerul german al Apărării a făcut o prioritate din combaterea extremismului de dreapta din cadrul KSK. La câteva săptămâni de la percheziţionarea casei lui Philipp Sch., ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a anunţat suspendarea antrenamentelor în străinătate şi misiunilor externe ale KSK. Compania a doua, cea din care a făcut parte Philipp Sch., a fost desfiinţată, în timp ce celelalte trei au fost luate la puricat. Supravieţuirea KSK depinde de capacitatea de implementare a 60 de măsuri, care prevăd schimbări de la modalităţile de instruire a soldaţilor până la păzirea muniţiilor, care au dispărut într-o cantitate semnificativă.

KSK nu poate să continue în forma actuală. În cazul în care membrii acestor forţe speciale nu aud acest prim foc de avertisment, problema unei reorganizări mai largi a KSK se va pune în mod inevitabil

, a avertizat ministrul german al Apărării

Cu toate acestea, noi întrebări despre KSK au apărut în februarie, când s-a aflat că generalul responsabil de refomarea unităţii, Markus Kreitmayr, le-a permis soldaţilor să returneze muniţiile furate sub rezerva anonimităţii, fără nicio consecinţă. Vorbind despre această situaţie în Bundestag, Kramp-Karrenbauer a declarat că generalul Kreitmayr ar putea fi nevoit să se apere în instanţă.

Ezitări la nivel politic

Cultura militară tinde să fie venerată de ideologii de extremă dreaptă de pretutindeni şi nu este clar dacă problema extremismului din cadrul armatei germane este mai gravă decât în ​​celelalte state membre NATO, inclusiv în Statele Unite, unde prezenţa unor veterani militari printre simpatizanţii pro-Trump care au invadat Capitoliul pe 6 ianuarie i-au determinat pe şefii Statului Major să emită o notă prin care să le reamintească soldaţilor că obligaţia lor este să protejeze Constituţia.

Dar, în ceea ce priveşte Germania, extremismul de dreapta reprezintă o ameninţare existenţială unică într-o armată care a tot depus eforturi să taie legăturile cu nazismul. Ministerul Apărării de la Berlin a comandat un studiu de evaluare a opiniilor politice ale soldaţilor germani, ale cărui date urmează să fie cunoscute anul viitor.

În acelaşi timp, conducerea politică îşi continuă ezitările în privinţa adevăratului rol al armatei, stârnind critici şi nemulţumiri că prin acest comportament o lasă slab echipată şi expusă. Politicienii promit de mai mult timp o îmbunătăţire a situaţiei din armată, dar conducerea militară a ajuns să se îndoiască de sinceritatea lor.

În decembrie, locotenent-colonelul Andre Wüstner, preşedintele unui sindicat al armatei germane, a estimat că doar puţin peste 50% din armele Bundeswehr sunt pregătite de luptă, cu mult mai puţin decât procentajul de 74% avansat de Ministerul Apărării. El s-a întrebat într-un interviu acordat pentru Die Welt dacă Guvernul german este „cu adevărat interesat de pregătirea operaţională” a soldaţilor săi.

Într-un raport, Kramp-Karrenbauer a recunoscut lipsurile, caracterizând armata drept „subfinanţată” şi că „nu este pregătită în mod adecvat” pentru a face faţă ameninţărilor în evoluţie.

Cum profită Alternativa pentru Germania

Creşterea nemulţumirilor în Bundeswehr faţă de lipsa unei recunoaşteri, a resurselor şi a unui scop clar a înstrăinat mulţi soldaţi de partidele de masă, lăsând o portiţă de exploatat pentru extrema dreaptă.

În acest context, Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extrema dreaptă aflat în prezent sub monitorizarea serviciilor secrete germane, încearcă să se prezinte în rol de salvator al unui Bundeswehr eviscerat, promiţând în manifestul său să consolideze capacitatea de luptă a soldaţilor germani şi să le restabilească „un grad înalt de recunoaştere socială pentru serviciul lor special acordat patriei. ”

În concordanţă cu mesajul general, parlamentarii AfD au comandat recent un film intitulat „Mizeria din Bundeswehr: De ce Germania nu se mai poate apăra”, care începe cu un interviu al unui fost comandant ce spune că scopul unei armate nu este „cum să conducă o bunică pe stradă ”, ci să fie în poziţia de  aplica „o violenţă militară fatală”.

Mesajul partidului pare a fi atractiv pentru mulţi soldaţi. În 2019, aproximativ 6% dintre membrii AfD erau soldaţi de carieră, potrivit unei estimări furnizate de partid la acea vreme. AfD este totodată partidul din Budestag cu cel mai mare număr de parlamentari cu un trecut militar, ceea ce a făcut Bild să se întrebe dacă nu cumva „Alternativa pentru Germania va deveni noul partid al soldaţilor?”.

În timp ce AfD duce o campanie de strângere de acoliţi în rândurile armatei, miza operării unor reforme eficiente în cadrul KSK creşte sensibil. Într-un raport preliminar trimis Ministerului Apărării, generalul Eberhard Zorn se declară optimist că reformele vor da roadele scontate şi că membrii KSK îşi vor relua atribuţiile în totalitate în cursul acestui an, chiar la un nivel mai înalt. Totuşi, subliniază el, „drumul nu va fi uşor”.