Extrema dreapta în Europa. Care sunt cele mai cunoscute figuri

Extrema dreapta se află în fruntea guvernelor în Italia, Ungaria și Slovacia. În alte state membre ale Uniunii Europene, această mișcare politică participă și în coalițiile de guvernare în Finlanda și Olanda și sprijină guvernul din Suedia.

Ungaria: Viktor Orban

În Ungaria, partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban mizează pe sperietorile numite migranți și război pentru a câștiga cât mai multe mandate în PE. Orban s-a prezentat de mult timp drept apărătorul Ungariei și al Europei împotriva migranților musulmani, avertizând cândva despre amenințarea „o Europă cu o populație mixtă și fără simț al identității”.

Slovacia : Robert Fico

În octombrie anul trecut, Slovacia s-a alăturat listei guvernelor europene cu un partid de extremă dreaptă în rândurile sale. Partidul Naţional Slovac (SNS) este membru al coaliţiei conduse de Robert Fico.

Robert Fico a revenit la putere din 25 octombrie 2023. Prim-ministru de două ori în trecut, liderul Smer-SD (clasificat istoric drept centru stânga) a ocupat primul loc la alegerile legislative din septembrie 2023. Pentru a guverna, liderul populist s-a aliat în special cu partidul de extremă dreaptă SNS (Partidul Naţional Slovac). Abia constituită, noua coaliție, care include mai mulți miniștri pro-ruși, s-a grăbit să anunțe încetarea livrărilor de arme către Ucraina. În octombrie 2023, grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European a anunțat că îi va suspenda pe cei trei europarlamentari slovaci care erau membri ai Smer-SD.

Italia: Georgia Meloni și Matteo Salvini

În urmă cu doi ani, Uniunea Europeană a văzut pentru prima dată cum una dintre țările sale fondatoare este condusă de un executiv de extrema dreaptă. Din octombrie 2022, Italia este guvernată de Giorgia Meloni, liderul partidului postfascist Fratelli d'Italia.

Italia avea deja extrema dreaptă în executiv. Formațiunea de extremă-dreapta Liga a făcut parte din 2021, dintr-o largă coaliție, de la stânga la extrema dreaptă, condusă de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi (independent). Partidul lui Matteo Salvini a guvernat deja din 2018 până în 2019 în coaliție cu Mișcarea 5 Stele (M5S, populistă), sub conducerea lui Giuseppe Conte, pe atunci apropiat de M5S. Matteo Salvini - liderul Ligii - este o figură cheie pe scena naționalistă a Europei, în ciuda prăbușirii coaliției sale de guvernământ cu Mișcarea Cinci Stele anti-establishment.

Olanda : Geert Wilders

Într-un alt stat fondator, Țările de Jos , extrema dreaptă e pe cale să intre în guvern, fără a-l conduce. Pe 22 noiembrie, partidul naționalist PVV al lui Geert Wilders a devenit marele câștigător al alegerilor legislative. Deși acesta din urmă a renunțat la conducerea executivului în martie trecut, partidul său politic ar trebui să facă parte dintr-un viitor guvern de coaliție cu trei partide de centru-dreapta și de dreapta.

Finlanda: Petteri Orpo

În Finlanda , extrema dreaptă nu conduce guvernul, ci face parte din acesta. În fruntea formațiunii extremiste Coaliția Națională este din 20 iunie 2023, Petteri Orpo. Actualul prim-ministru guvernează în coaliție cu Partidul Finlandez, care s-a clasat pe locul al doilea (20,1%), Partidul Popular Suedez din Finlanda (4,3%) și Creștin Democrat (4,2%).

Suedia: Jimmie Åkesson

În Suedia , partidul Suedezii Democrați (SD), fondat de naționaliști, inclusiv de neo-naziști și condus de Jimmie Åkesson, sprijină guvernul fără a participa la acesta. Ceea ce înseamnă că votează legile propuse de executiv și contribuie la definirea liniei sale politice, dar că niciunul dintre miniștri nu provine din rândurile lui.

Partidul SD a ajuns pe locul doi la alegerile legislative din 11 septembrie 2022, în spatele Partidului Social Democrat condus de Magdalena Andersson. Partidul, însă, a încheiat o alianță cu dreapta, permițând coaliției să câștige alegerile.

Austria: Herbert Kickl

Austria este țara europeană în care extrema dreaptă are cea mai mare audiență. Partidul Austriac pentru Libertăți (FPÖ), favorit în sondaje, este reprezentat în Parlament din 1956 și este condus acum de Herbert Kickl, acuzat de simpatii pro-ruse.

Germania: Alice Weidel şi Tino Chrupalla

În 2017, Alternativa de extremă dreaptă pentru Germania (AfD) a intrat pentru prima dată în parlamentul federal cu 12,6% din voturi, devenind cel mai mare partid de opoziție din Germania.

De la începuturile sale ca partid anti-euro, a făcut eforturi pentru politici stricte anti-imigrație, a îmbrățișat ostilitatea față de islam și a încălcat tabuurile anti-naziste vechi de decenii. S-a bucurat de o popularitate în creștere, deoarece Germania a permis intrarea a peste un milion de migranți fără acte. Dar în ultimele luni mai mulți membri ai săi au implicați în diverse scandaluri interne și externe. Liderii naţionali ai AfD, Alice Weidel şi Tino Chrupalla, au admis că formaţiunea a suferit "pagube masive“ în campania electorală în desfăşurare.

Spania: Santiago Abascal

Liderul Vox , partid de extremă dreapta din Spania, pune naţionalismul în centrul său. Santiago Abascal se înconjoară de simboluri spaniole, purtând cămăşi de designer care glorifică luptele cu tauri şi oferă evantaie cu marca Vox participanţilor la mitinguri.

Ţinând discursuri pe fundalul unor picturi în ulei şi al bisericilor şi promiţând să le redea spaniolilor „lucrurile care contează cu adevărat”, Abascal a făcut un turneu prin ţară în ultimele săptămâni pentru a promova manifestul naţionalist, antifeminist, eurosceptic, conservator din punct de vedere social şi liberal din punct de vedere economic al partidului său Vox.

Abascal a participat şi a găzduit summit-uri cu Marine Le Pen din Franţa, cu premierul ungar Viktor Orban şi cu italianca Georgia Meloni.

Franța: Jordan Bardela

Jordan Bardella, preşedintele partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, este noua vedetă a politicii franceze. Inteligent, disciplinat şi cu succes în rândul tinerilor, rezistă de aproape un deceniu în politică deşi nu are nici 30 de ani. Starul acestui nou val al extremei drepte, Jordan Bardella, este pe cale să devină vedetă europeană. Nu are decât 28 de ani și a fost descoperit de Marine Le Pen, care l-a și propulsat în prima linie a politicii franceze de unde îşi domină rivalii în sondaje. Aproape o treime dintre alegătorii francezi intenţionează să voteze pentru RN, adică lista condusă de Bardella. Bardella a participat la dediabolizarea formațiunii create de Jean-Marie Le Pen și oferă unui partid tratat cândva ca fiind «toxic» un sprijin mai mult decât dublu faţă de cel de care se bucură cel mai apropiat rival, partidul Renaissance (RE) al Preşedintelui francez Emmanuel Macron: 33% față de numai 15%. Lustruit, extrem de sigur pe sine, Bardella a devenit o senzaţie pe TikTok si a intrat în rândul celor mai populare 50 de personalităţi din Franţa, singurul politician care a fost inclus pe listă. Popularitatea lui Bardella şi ascensiunea simultană a extremei drepte pe continent reprezintă o potenţială schimbare majoră în politica europeană

Bardella a dat startul campaniei într-un club de noapte cu băuturi şi un DJ, dar a progresat şi în rândul celor în vârstă. Pascal Humeau, un fost specialist în comunicare al RN, spune că a fost supus unui antrenament intens în domeniul mass-media. El a adăugat că până şi zâmbetul şi salutul lui Bardella au fost produsul unui antrenament minuţios.

Formațiunea de extreme dreapta Rassemblement National (Adunerea Națională) condusă de Marin Le Pen a reuşit să transforme cu succes alegerile europene într-un referendum de etapă asupra lui Macron, mai degrabă decât să răspundă la ameninţările geopolitice cu care se confruntă Europa.

Polonia: Jaroslaw Kaczynski

În Polonia, Partidul Dreptate și Justiție, populist, este condus de un militant anticomunist veteran, Jaroslaw Kaczynski, al cărui sprijin fundamental se află în Polonia rurală, cu tradițiile sale catolice adânc înrădăcinate. Partidul este puternic în ceea ce privește bunăstarea socială, precum și naționalismul, ceea ce îl face destul de diferit de multe alte partide de dreapta din Europa.

În Grecia, un partid naționalist anti-imigrație numit Soluția Grecă a se zbate să obțină măcar un mandat în PE.

Slovenia: Janez Jansa

În Slovenia, Prtidul Democrat Sloven (SDS) anti-imigranți este condus de fostul premier Janez Jansa, un susținător al maghiarului Viktor Orban. El a spus că dorește ca Slovenia „să devină o țară care va pune bunăstarea și securitatea slovenilor pe primul loc”.

Pentru prima dată partidele de extremă dreapta pot ocupa aproape 20% din locuri în următorul Parlament UE, după alegerile europarlamentare care se desfășoară intre 6-și 9 iunie în statele membre UE.

Însă, deși partidele de extremă-dreapta se pot reuni într-un singur grup – în comparație cu actualele două grupuri ECR și ID – acesta singur nu va putea defini direcția politică a Uniunii. Extrema dreaptă nu va putea propune legislație, ci pur și simplu va putea să amâne sau să blocheze propunerile Comisiei Europene, care e de așteptat să rămână în mâinile partidelor majoritare. În politica externă Parlamentul European are și mai puține prerogative, așa că nici un contingent mare de partide de extremă dreapta nu va putea schimba prea mult lucrurile.

Cu toate acestea, deși extrema dreaptă nu va câștiga controlul politic asupra proiectului UE, ea vă câștiga, datorită numărului său record de locuri, o influență politică profundă și potențial destabilizatoare. Un rezultat bun pentru extrema dreaptă îi poate oferi acesteia posibilitatea de a zădărnici, prin încetinire sau oprire, agenda integraționistă a mainstream-ului. Aceasta este miza acestor alegeri. O schimbare profundă de direcție.