Europarlamentarii USL cer Comisiei Europene un calendar pentru încheierea monitorizării MCV

Parlamentul European

Eurodeputaţii USL au cerut în plenul Parlamentului European un calendar de încheiere a monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Totuşi, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean a semnat, luni, concluziile MCV în Consilul Afaceri Generale al UE.

Eurodeputaţii USL au cerut, miercuri seară, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European, un calendar de încheiere a monitorizării României şi Bulgariei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar reprezentantul Comisiei Europene a spus că aceasta va continua ca şi până acum. Gestul europarlamentarilor vine după ce, luni, Consiliul Afaceri Generale (CAG) a adoptat concluziile privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iar minstrul român de Externe Titus Corlăţean a semnat documentul.
 
Eurodeputaţii USL Corina Creţu şi Ioan Mircea Paşcu (PSD), Norica Nicolai şi Cristian Buşoi (PNL) au cerut în intervenţiile lor ca din partea Comisiei Europene (CE) să fie prezentat un calendar cu termen clar de încetare a monitorizării MCV, informează Mediafax.

„MCV este o excepţie de la regulile de funcţionare ale UE, criteriile după care sunt judecate România şi Bulgaria sunt tot mai relative“, a afirmat Corina Creţu, care a cerut pe lângă un calendar privind încetarea MCV şi ca din partea Comisiei Europene să fie mai multă transparenţă şi o consultare mai bună a părţii române cu privire la concluziile din rapoarte.

Stefan Fule a cerut o rezolvare a recomandărilor făcute în raportul MCV

După ce a ascultat discursurile eurodeputaţilor români, comisarul European pentru Extindere, cehul  Stefan Fule, a subliniat că nu a auzit pe nimeni cerând un calendar de rezolvare a recomandărilor făcute în raportul MCV. „A fost într-adevăr o dezbatere extrem de interesantă. Am auzit foarte mulţi dintre dumneavoastră referindu-se la calendarul de eliminare a MCV. E interesant că nimeni nu s-a referit la calendarul rezolvării recomandărilor făcute în cadrul MCV“, a spus comisarul european. El a arătat că problemele ridicate în România şi Bulgaria privind MCV au fost influenţate şi de tendinţa unor state membre de a face o legătură politică între aderarea la Schengen şi MCV.

„Aş dori să subliniez aici încă o dată că noi, Comisia, nu sprijinim această legătură. Procesul Schengen are propriile sale instrumente de verificare a capacităţii şi MCV nu vrea a înlocui aceste instrumente“, a afirmat Fule.El a subliniat şi că acele concluzii ale raportului MCV pentru România din 30 ianuarie au fost aprobate săptămâna aceasta şi de Consiliul UE, prin concluziile reuniunii CAG, la care au participat oficiali din toate cele 27 state membre ale Uniunii.

„MCV a fost extrem de important pentru progres şi rămâne un instrument adecvat pentru a ajuta eforturile de reformare pentru a obţine un record de rezultate concrete şi de durată pentru a atinge obiectivele Mecanismului“. „Credeţi că am citat dintr-un raport mai vechi al Comisiei? Am citat din concluziile CAG care au fost adoptate acum două zile unanim, prin consens în rândul statelor membre“, a afirmat Fule.

El a arătat că MCV este un instrument „adecvat“ şi „de success“, iar Comisia Europeană va continua să monitorizeze România şi Bulgaria „ca şi până acum“. „Vorbim despre respectarea statului de drept în statele membre, care e un subiect permanent pentru noi, iar MCV este un instrument relevant în acest sens. Comisia va continua să monitorizeze progresul României şi Bulgariei aşa cum a făcut-o şi până acum“, a spus comisarul european. El a recunoscut totuşi că, aşa cum a afirmat şi preşedintele Jose Manuel Barroso, este nevoie de instrumente care să asigure că toate statele UE respectă valorile europene şi statul de drept.

Fule a mai amintit că un sondaj Eurobarometru din 2012 a indicat că românii şi bulgarii susţin în proporţie de circa 70% monitorizarea MCV, considerând-o necesară pentru ca ţărilor lor să atingă standardele europene.Comisarul european a reconfirmat că noi rapoarte MCV pentru România şi Bulgaria vor fi prezentate în luna decembrie a acestui an.

UE aşteaptă ca minişti şi parlamentarii români să respecte deciziile privind integritatea

În concluziile MCV adoptate, luni, de Consiliul Afaceri Generale, la care a participat şi ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, se cere numirea cât mai rapidă a unor noi conduceri la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în urma unui proces deschis şi transparent, iar cei numiţi vor trebui să demonstreze independenţa, integritatea şi profesionalismul necesar pentru a se bucura de încredere publică şi a avea rezultate eficiente.

În concluzii se mai precizează că sunt necesare eforturi suplimentare pentru respectarea şi punea în aplicare a deciziilor judiciare, pentru abordarea preocupărilor privind presiunea nejustificată asupra instituţiilor judiciare şi anticorupţie şi pentru asumarea de către miniştri şi parlamentari a responsabilităţii ce le revine, de a da un exemplu în termeni de respectare a deciziilor privind integritatea. În concluziile MCV  este reiterată importanţa angajamentului politic neechivoc, susţinut şi larg pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de MCV.

Consliul de minişti a apreciat paşii făcuţi de guvernul român pentru a răspunde mai multora dintre recomandările Comisiei din iulie 2012, data precedentului raport, dar menţionează că unele dintre acestea încă nu au fost implementate adecvat. CAG reaminteşte valorile fundamentale ale blocului comunitar şi salută angajamentul guvernului român pentru respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar.