Elimină BCE creditul în valută în Europa Centrală şi de Est?
0
Reglementatorii pieţelor financiare europene au pus gând rău creditului de consum în valută şi iau în discuţie eliminarea lui. Restrângerea creditului într-o altă monedă decât cea în care obţii veniturile, măsură pentru care guvernatorul BNR a militat în mod repetat, ar putea fi aplicată.
Bancheri, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi oficiali ai sectorului financiar din Europa Centrală şi de Est au luat ieri în discuţie, la Atena, eliminarea creditului în valută, potrivit unor surse citate de Reuters. Astfel, băncile ar putea să nu mai acorde în viitor împrumuturi de consum în euro, dolari sau franci elveţieni. Planul nu vizează însă şi creditele ipotecare.
Mai citiţi şi:
Băncile dau uşor drumul la robinetul creditelor către firme
Creditarea se va relua lent şi cu multă prudenţă
La reuniunea acestora a participat şi grupul informal „Iniţiativa de la Viena" (marile bănci europene cu sucursale în ECE) şi o delegaţie a Băncii Naţionale a României (BNR), condusă de Cristian Bichi, şeful Compartimentului Gestiunea Crizelor Financiare.
Banca Centrală Europeană, condusă de Jean-Claude Trichet, a colaborat la redactarea propunerii cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi cu Fondul Monetar Internaţional. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a precizat însă că reuniunea de la Atena este una consultativă, nu una de decizie. „Nu se poate lua nicio decizie, altfel ar fi fost o întâlnire a guvernatorilor. Cel mult, ar putea ieşi un raport pe această temă", a declarat pentru „Adevărul" Vasilescu.
Riscul deprecierii leului, ignorat
O alternativă mai ieftină nu este întotdeauna şi cea mai bună. Aşa se întâmplă şi în cazul creditelor în valută. Mulţi români au optat în anii trecuţi pentru credite în euro, dolari sau franci elveţieni, dată fiind dobânda avantajoasă pe care acestea o aveau comparativ cu moneda naţională.
Ei au ignorat însă riscul deprecierii leului, fapt subliniat în repetate rânduri chiar de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, care îi sfătuia pe români să ia credite în moneda în care obţin veniturile. Astfel, mulţi nu şi-au mai putut rambursa împrumuturile. Problema este similară însă şi pe celelalte pieţe din Europa Centrală şi de Est (ECE), unde gradul mare de îndatorare a dus la creşterea puternică a deficitelor de cont curent şi la instabilitatea valutelor. Tocmai pentru că această problemă a dus regiunea în pragul colapsului, ea a ajuns în vizorul reglementatorilor pieţelor financiare.
Creditarea, şi mai greu de relansat
Bancherii locali spun că eliminarea creditului în valută, ca măsură administrativă, nu poate constitui o soluţie. „Instrumentele de pasiv (resursele atrase de bănci - n.r.) în lei sunt pe termen scurt, trei-şase luni, iar creditele acordate au scadenţe mult mai lungi", a explicat pentru „Adevărul" Mihai Bogza, preşedintele Bancpost. El a adăugat că este mai riscant pentru o bancă să dea credite în lei pe termen lung pe baza unor resurse atrase pe termen foarte scurt decât să crediteze în valută pe baza unor resurse existente.
În cazul în care o astfel de măsură ar fi adoptată pe piaţa românească, procesul de creditare ar fi practic blocat. „O interzicere administrativă a creditelor în valută ar întârzia şi mai mult relansarea creditării, cu impact negativ asupra reluării creşterii economiei", a spus Bogza. Iar asta pentru că un împrumut în lei este semnificativ mai scump decât unul în euro. Mulţi români nu s-ar mai califica pentru suma dorită sau nu ar putea suporta costul ridicat.
Cât de expusă este Europa de Est la criza grecească
Analiştii financiari de la agenţii de rating precum Fitch, dar şi de la publicaţii de profil ca „The Economist" sunt de părere că ceea ce se întâmplă în Grecia va afecta Balcanii (Serbia, Albania, Macedonia), dar şi state care fac parte din UE - Bulgaria şi România. Preţurile la care băncile greceşti se împrumută vor creşte, scrie agenţia Bloomberg, iar măsurile de austeritate luate de guvernul de la Atena vor eroda profitabilitatea şi capitalul lor.
Instabilitatea financiară se va răspândi pe toate pieţele unde aceste bănci au subsidiare puternice. Bulgaria pare cea mai expusă riscului de contagiune: o treime din sectorul bancar este deţinut de bănci greceşti, printre care National Bank of Greece şi Alpha Bank. Nici România nu este la adăpost: 12% din sectorul bancar aparţine băncilor greceşti.
„Orice problemă de finanţare şi de lichidităţi pe care o va suferi banca-mamă grecească va avea un impact asupra comportamentului subsidiarelor", explică Mark Young, analist Fitch. Ce va urma este că băncile greceşti vor reduce fluxul de finanţare către subsidiare şi că probabil şi băncile vestice vor prefera să îşi micşoreze expunerea pe pieţele financiare din Europa de Est.
Până acum, statele fost-comuniste au evitat „uraganul" financiar şi au reuşit să se adapteze: să taie taxele şi să-şi „modeleze" forţa de muncă, evitând de asemenea şi protestele de amploare. Însă, dacă băncile vestice, care au investit masiv aici în valută ar decide să oprească creditarea, „ceea ce ar rezulta ar fi un carnagiu, atât în ţările de origine, cât şi în cele unde au subsidiare", notează „The Economist".
Avalanşă de restanţe în euro
În anii de boom ai creditării, 2006-2008, românii s‑au împrumutat de la bănci cu mult peste puterea lor, ignorând riscurile ce ar putea apărea - deprecierea cursului de schimb sau pierderea locului de muncă. Cei mai mulţi au preferat să contracteze credite în valută - euro, dolari sau franci elveţieni, având în vedere dobânzile mult mai avantajoase ale acestor monede. Astfel, în prezent, peste 60% din românii cu credite au de rambursat rate în valută, valoarea lor ajungând la aproape 24 miliarde de euro. Mai mult, trei sferturi dintre ei s-au îndatorat pentru consum (electrocasnice, vacanţe sau asigurarea traiului zilnic), şi nu pentru investiţii, cum ar fi achiziţionarea unei case.
700.000 de restanţieri români
Şi poate că asta nu ar fi fost o problemă dacă leul nu slăbea atât de mult în raport cu moneda europeană (aproape un leu de la maximul de 3,1 lei/euro atins în iulie 2007), iar criza economică mondială nu ar fi adus o viaţă mai scumpă (creşterea inflaţiei) şi o rată a şomajului în creştere. Aproape 700.000 de persoane au ajuns la finele lunii ianuarie să fie restanţieri la bănci. Unii dintre ei chiar pentru mai multe împrumuturi.
Valoarea restanţelor mai mari de 30 de zile înregistrate de persoanele fizice la finele primei luni din acest an se ridică la 3,26 miliarde de lei (792 de milioane de euro), de aproape trei ori mai mare faţă de acum un an. Problema o constituie însă restanţele la creditele în valută, care pur şi simplu au explodat. În numai un an, valoarea sumelor restante la creditele în euro au crescut de aproape cinci ori, până la echivalentul a 1,024 miliarde de lei (248,6 milioane de euro), iar la dolari s-au triplat, la 3,7 milioane de dolari.
Mai mult, creditele în alte valute - cele exotice, franci elveţieni şi yeni, au cumulat restanţe cu echivalentul a 250 de milioane de lei, valoare de peste 10 ori mai mare faţă de acum un an. În aceste condiţii, băncile au încercat să restructureze o parte din creditele clienţilor cu probleme, dar, în ultimă instanţă, au recurs şi la executarea silită a acestora.
" Suntem împotriva creditului în euro pentru cei care nu au câştigurile în euro. "
Mugur Isărescu guvernatorul BNR
Se încarcă comentariile...
