Disputa cu Polonia deschide summitul UE. Criza COVID şi cea energetică, pe agenda liderilor europeni
0
Disputa între UE şi Varşovia privind independenţa justiţiei poloneze şi primatul dreptului UE s-a impus pe agenda summitului liderilor celor 27, care se reunesc joi şi vineri la Bruxelles, relatează AFP. Liderii UE vor mai discuta despre gestionarea crizei Covid-19 şi a crizei energetice.
Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi urma să aibă o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel.
Şefii de stat şi de guvern trebuie să discute despre creşterea accentuată a preţurilor la energie, întârzierile anumitor ţări în vaccinarea împotriva COVID-19 şi tensiunile cu Belarusul în jurul afluxului de migranţi.
Acestui program încărcat i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez - apropiat de partidul naţionalist conservator la putere - care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.
O decizie denunţată de Bruxelles ca un atac fără precedent împotriva primatului dreptului european şi a competenţei Curţii de Justiţie a UE, dar şi ca pe ilustrarea ultimă a lipsei de independenţă a justiţiei poloneze faţă de guvern.
Aceasta a provocat tensiuni marţi între, de o parte, Parlamentul European şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că va lua măsuri împotriva Varşoviei, şi de cealaltă parte premierul polonez, care a vorbit încă o dată despre supremaţia Constituţiei naţionale.
"UE este într-un moment crucial în care trebuie să aleagă fie să-şi continue limbajul forţei şi al şantajului, care va duce după părerea mea la o atrofiere a organizaţiei, fie să revină la rădăcinile sale, la suveranitatea statelor membre", a declarat joi dimineaţă ministrul adjunct al afacerilor externe Szymon Szynkowski vel Sek pentru media poloneze.
La cerea anumitor state, printre care Ţările de Jos, subiectul va fi "abordat" la reuniunea Consiliului European, dar nu va prilejui adoptarea de concluzii, spre deosebire de alte puncte de pe ordinea de zi.
"Un mare număr de şefi de stat şi de guvern îşi vor exprima îngrijorarea", a spus un diplomat european.
Însă anumite ţări, precum Germania, sunt adepte ale "dialogului" cu Varşovia. "Nu este vorba de a face din acest summit o confruntare (...) Nu aşteptăm o discuţie privind sancţiuni împotriva Poloniei", a spus o sursă guvernamentală la Berlin.
După întâlnirea sa cu Angela Merkel, premierul polonez va avea o reuniune cu omologii săi din grupul de la Vişegrad (Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia).
Mai multe capitale consideră că este de neconceput o aprobare a planului de relansare polonez de 36 de miliarde de euro, în prezent blocat de Comisie, care cere garanţii privind independenţa sistemului judiciar al ţării.
"Nu văd cum, în starea actuală, cum Comisia ar putea să valideze acest plan de relansare", au comentat surse de la Palatul Elysee. "Nu este un şantaj financiar, este răspunsul privind principii fundamentale, de prim rang, printre care se află garanţiile privind statul de drept şi independenţa justiţiei".
UE dispune de alte instrumente pentru a impune respectarea statului de drept, dar sunt dificil de pus în aplicare, şi ţările membre se opun oricărei precipitări.
Eurodeputaţii fac presiuni asupra Comisiei, ameninţând cu o acţiune în justiţie pentru ca aceasta să declanşeze fără întârziere un nou mecanism care permite suspendarea plăţilor de fonduri UE către ţările în care se constată încălcări ale statului de drept care aduc atingere bugetului comunitar.
O procedură care ar putea viza Polonia şi Ungaria, altă ţară criticată cu regularitate de Bruxelles. Însă statele membre preferă să aştepte un aviz al CJUE privind această reglementare înainte de a o utiliza.
Mecanismul face în prezent obiectul unui recurs în anulare al Poloniei şi Ungariei în faţa justiţiei europene şi o decizie nu este aşteptată înainte de sfârşitul anului sau de începutul lui 2022.
Răspuns la explozia preţurilor la energie
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi un summit pentru a discuta cum să răspundă la explozia preţurilor la energie, o criză care a scos la lumină diferenţele de opinie privind obiectivele climatice ale blocului comunitar, şi dacă această criză necesită o revizuire a regulilor de pe piaţa energetică europeană, transmite Reuters citat de AGERPRES.
De asemenea, liderii UE vor discuta setul de măsuri pe care Comisia Europeană l-a publicat săptămâna trecută şi în care se preciza că Bruxellesul va analiza şi opţiunile pe termen lung pentru a răspunde la şocul creşterii preţurilor.
Majoritatea ţărilor UE au elaborat deja planuri de urgenţă pentru a-şi proteja consumatorii de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze naturale, inclusiv reduceri de taxe şi subvenţii pentru gospodăriile defavorizate, iar joi liderii europeni vor încuraja şi alte state să facă acelaşi lucru.
O variantă preliminară a concluziilor summitului, consultată de Reuters, inivită ţările membre să utilizeze de urgenţă setul de măsuri prezentate de Comisia Europeană "pentru a oferi un ajutor pe termen scurt celor mai vulnerabili consumatori şi a sprijini companiile europene".
Însă când vine vorba de măsuri pe termen lung, există diferenţe mari de opinie cu privire la măsurile care se impun.
"Statele membre sunt foarte divizate. Nu există o viziune comună cu privire la ce trebuie făcut exceptând să urmeze recomandările Comisiei şi să utilizeze măsuri naţionale pentru a ajuta consumatorii vulnerabili. Însă dincolo de aceasta, nu există absolut niciun acord", a declarat un diplomat european.
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au atins valori record în contextul în care livrările limitate au coincis cu ieşirea economiilor din pandemia de COVID-19, ceea ce a majorat facturile consumatorilor.
O serie de ţări precum Spania, Italia şi Grecia vor ca UE să răspundă la această criză cu modificări de reglementare. Aceste ţări propun achiziţii comune de gaze naturale pentru ţările UE pentru formarea unei rezerve strategice precum şi decuplarea preţurilor la electricitate de costul gazelor naturale utilizate pentru producţia de electricitate.
În schimb, alte state precum Germania şi Belgia sunt reticente la ideea de a modifica reglementările ca răspuns a ceea ce ele consideră că este o criză temporară. Comisia Europeană se aşteaptă ca preţurile să se stabilizeze la un nivel mai redus în luna aprilie 2022.
Documentul preliminar consulat de Reuters nu include nicio recomandare de acţiune concretă, astfel că, cel mai probabil, Summitul de joi al liderilor europeni va preda ştafeta miniştrilor europeni ai Energiei, care vor avea o reuniune de urgenţă în data de 26 octombrie.
Într-o notă pregătitoare elaborată înaintea acelei reuniuni, consultată de asemenea de Reuters, se menţionează că miniştrii vor discuta "ce măsuri viitoare ar putea fi avute în vedere, la nivelul UE cât şi la nivelul statelor membre, inclusiv utilizarea instrumentelor financiare ale UE".
Explozia preţurilor a scos la lumină unele tensiuni mai vechi existente între statele membre cu privire la politicile blocului comunitar destinate combaterii schimbărilor climatice, o dovadă în acest sens fiind solicitările formulate săptămâna aceasta de Polonia pentru a amâna sau întârzia unele măsuri de înverzire avute în vedere de Bruxelles. Însă diplomaţii europeni susţin că Polonia este izolată cu privire la acest dosar, celelalte state apreciind că preţurile ridicate la gaze ar trebui să urgenteze tranziţia Europei la energiile regenerabile.
Vaccinarea anti-Covid şi dezinformarea
La reuniune va participa şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a prezentat deja, la o întrunire pregătitoare de luni, în format de videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, situaţia pandemiei din România şi a mulţumit pentru ajutorul acordat de statele membre.
„Pentru a creşte în continuare ratele de vaccinare pe întreg teritoriul Uniunii, ar trebui intensificate eforturile de depăşire a ezitării vaccinale, inclusiv prin abordarea dezinformării”, se spune într-o declaraţie comună pe care membrii Consiliului o vor adopta după două zile de discuţii, potrivit documentului intrat în posesia Europei Libere.
„Pandemia nu a trecut şi cifrele sunt în creştere în unele state membre. Vaccinarea a dus la progrese importante, dar trebuie să facem mai mult în special în privinţa ezitării în faţa vaccinării şi pentru combaterea dezinformării", se arată în scrisoarea la invitaţie trimisă de Charles Michel liderilor europeni. România se află pe penultimul loc în UE în privinţa ratei de vaccinare.
Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice, Consiliul European solicită o coordonare suplimentară pentru a facilita libera circulaţie în UE şi încurajează Comisia să-şi accelereze activitatea în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a certificatelor cu ţările terţe.
Pe baza experienţelor dobândite de la începutul pandemiei de Covid, Consiliul recomandă consolidarea rezistenţei UE şi pregătirea ei pentru eventuale alte crize, „pentru a asigura o mai bună prevenire, pregătire şi răspuns la viitoarele urgenţe de sănătate din UE.”
Secţie de terapie intensivă cu bolnavi Covid, dintr-un spital românesc
De asemenea, Consiliul European va cere încheierea negocierilor privind pachetul legislativ al Uniunii pentru Sănătate, pentru a asigura accesul tuturor statelor membre la medicamente şi la vaccinuri.
Totodată, Consiliul va cere eliminarea rapidă a obstacolelor care împiedică livrarea rapidă a vaccinurilor şi către ţările mai nevoiaşe. În acest sens, UE va continua să sprijine producţia şi utilizarea vaccinurilor în ţările partenere.
În contextul viitoarei reuniuni G20 şi a reuniunii Adunării Mondiale a Sănătăţii din noiembrie, Consiliul European intenţionează să acorde Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „un rol puternic şi central” în viitoarea guvernanţă globală a sănătăţii şi pentru realizarea unui tratat internaţional privind pandemiile.
La reuniunea de joi şi vineri, organismul strategic al Uniunii, însărcinat prin Tratatul de la Lisabona cu definirea politicilor generale şi cu rezolvarea crizelor din spaţiul comunitar, va stabili şi următoarele direcţii privind comerţul şi politica comercială ale UE, cooperarea în regiunea Indo-Pacifică şi va pregăti summitul pentru Parteneriatul Estic şi schimbările climatice.
Se încarcă comentariile...
