Din Italia în Suedia: Primul transfer de refugiaţi în UE

Dimitris Avramopoulos discută cu un solicitant de azil eritreean înainte de plecare FOTO AP

Nouăsprezece solicitanţi de azil eritreeni au plecat vineri dimineaţa de pe aeroportul Ciampino din Roma cu destinaţia Suedia, în cadrul primului transfer de organizat în Uniunea Europeană (UE) pentru repartizarea a 160.000 de refugiaţi.

Cei 19 solicitanţi de azil eritreeni - 14 bărbaţi şi cinci femei - au fost salvaţi în largul Libiei, apoi luaţi în evidenţă pe insula italiană Lampedusa. Salutaţi înainte de plecare de o delegaţie formată din ministrul italian de Interne Angelino Alfano, comisarul european pentru Migraţie Dimitris Avramopoulos şi ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn, cu zâmbetul pe buze, ei au urcat la bordul unui avion pus la dispoziţie de autorităţile italiene şi au plecat de la Roma la ora 10.30.

Victoria unei Europe care salvează vieţi

„Acest avion reprezintă victoria unei Europe care ştie să fie solidară şi responsabilă, care salvează vieţi“, a declarat Angelino Alfano în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate după  ridicarea de la sol a aparatului de zbor.

Cei 19 eritreeni sunt primii dintre cei 160.000 de solicitanţi de azil care vor beneficia în următorii doi ani de programul de „relocare“ în state membre UE.

Grupul de eritreeni înainte de plecarea de la Roma FOTO AFP

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), eritreenii reprezintă 26% dintre cei 132.000 de imigranţi sosiţi în acest an în Italia după traversarea Mării Mediterane.

Aproximativ o sută de solicitanţi de azil sunt pregătiţi pentru relocare în următoarele săptămâni în Germania, Olanda şi „alte ţări care şi-au anunţat disponibilitatea“, a precizat Alfano, citat de AFP.

UE lansează operaţiunea Sofia

Între timp, Uniunea Europeană a lansat operaţiunea Sofia, destinată combaterii traficului de imigranţi pe Marea Mediterană. Această operaţiune reprezintă a doua etapă a misiunii EUNAVFOR Med. Prima etapă a misiunii EUNAVFOR Med viza supravegherea reţelelor de traficanţi de imigranţi şi permitea îmbarcarea doar pe bază voluntară, în timp ce, în a doua etapă, navele militare angajate în operaţiune vor avea mandatul de a intercepta, percheziţiona şi chiar captura ambarcaţiunile suspectate că sunt folosite pentru transferuri ilegale de imigranţi.

Denumirea operaţiunii a fost inspirată după numele unei fetiţe care s-a născut la bordul unei ambarcaţiuni care o salvase din apele Mediteranei pe mama acesteia, pe data de 22 august.

UE speră să treacă la cea de-a treia etapă a misiunii navale, una mai agresivă, ce presupune distrugerea bărcilor, „de preferat, înainte de a fi utilizate“, şi arestarea călăuzelor care profită din traficul de persoane.

Consiliul de Securitate al ONU urmează să adopte vineri o rezoluţie care autorizează această operaţiune, cu scopul de a-i conferi legitimitate internaţională. Însă operaţiunea nu va acoperi apele Libiei, întrucât are nevoie de acordul acestei ţări, unde două guverne rivale îşi dispută legitimitatea.

În prezent, şase nave coordonează pe Marea Mediterană misiunea maritimă a UE, şi anume un portavion italian, o fregată franceză, una britanică, una spaniolă şi două nave germane. Alte trei nave furnizate de Belgia, Marea Britanie şi Slovenia sunt aşteptate să sosească la sfârşitul lunii octombrie pentru a li se alătura, potrivit postului de radio Deutsche Welle, citat de Mediafax.

Pe de altă parte, un nou val de imigranţi a luat cu asalt „ruta din Balcani“, parcursă deja de 428.000 de asiatici şi arabi care fug de războaie şi sărăcie. Joi, autorităţile de la Skopje au anunţat că 10.000 de imigranţi au traversat frontiera dintre Grecia şi Macedonia în ultimele de 24 de ore.

Grecia şi Italia se confruntă cu cele mai mari valuri de imigranţi ca urmare a ieşirii lor la Marea Mediterană.

Accelerarea procesului de expulzare a imigranţilor care nu au dreptul la azil

În acest context, miniştrii de Interne ai statelor membre UE au agreat joi să grăbească şi să intensifice procesul de expulzare a imigranţilor care nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea azilului. Ei au convenit ca agenţia UE pentru apărarea frontierelor, Frontex, să înceapă organizarea zborurilor de retur.

Până la 28 septembrie, peste 520.000 de refugiaţi sosiseră în Europa în cursul anului 2015, potrivit UNHCR. De asemenea, aproximativ 3.000 de persoane au murit în acest an încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în UE.

Suplimentarea fondurilor destinate gestionării crizei imigranţilor

Uniunea Europeană a suplimentat joi cu 400 de milioane de euro fondurile destinate gestionării crizei imigranţilor, relatează AP, citată de Mediafax.

Cea mai mare parte a sumei - aproximativ 300 de milioane de euro - urmează să fie folosită pentru ajutorarea refugiaţilor sirieni stabiliţi în ţări din afara Uniunii, şi anume în Turcia, Liban şi Iordania.

De asemenea, o parte a banilor va fi folosită pentru crearea a 120 de posturi în cadrul a trei agenţii europene, care acţionează în prima linie a gestionării crizei imigranţilor, şi anume FRONTEX, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) şi EUROPOL.

Totodată, aproximativ 56 de milioane de euro urmează să fie folosite în vederea acordării unor ajutoare umanitare.