De ce au ocupat ucrainenii 100 de localități din Rusia. Expert: „Sunt șanse ca Occidentul să-i forțeze să negocieze cu rușii”
0La o lună de când a intrat pe teritoriul Rusiei, armata ucraineană controlează peste 100 de localități. Experta Iulia Joja susține că principalul scop al operațiunii ucrainene are legătură cu creșterea puterii de negociere în cazul în care Occidentul îi va obliga să negocieze cu rușii.
La sfârșitul săptămânii, președintele Volodimir Zelenski le-a sintetizat aliaților, reuniți la Ramstein în cadrul Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei (UDCG), rezultatele primei luni a operațiunii forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk din Rusia, care a început la 6 august.
„Astăzi se împlinește exact o lună de la începutul operațiunii noastre în regiunea Kursk din Rusia. Aceasta este granița de la care Putin se pregătea să răspândească războiul pe teritoriul ucrainean. Se pregătea să lanseze o nouă ofensivă împotriva noastră din orașul Sumî. Am schimbat jocul și am împins războiul pe teritoriul Rusiei datorită contraofensivei noastre”, a explicat președintele Ucrainei.
Zelenski le-a spus aliaților că în prezent armata ucraineană controlează 1.300 de kilometri pătrați în regiunea Kurs„ și peste 100 de așezări.
„O parte semnificativă a acestui teritoriu a fost pur și simplu abandonată de trupele ruse. Efectiv au fugit când au văzut că trupele noastre se apropie", a spus Zelenski.
În prima lună a operațiunii militare de la Kursk, trupele ruse au pierdut aproximativ 6.000 de soldați, uciși și răniți.
Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universități din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, a analizat pentru „Adevărul” incursiunile Ucrainei în Rusia, la Kursk și Belgorod, la o lună de la declanșarea îndrăzneței operațiuni a armatei ucrainene.
De ce au ocupat ucrainenii 100 de localități din Rusia
Iulia Joja este de părere că principalul scop al incursiunii are legătură cu „puterea de negociere” în cazul unui viitor tratat de pace. Experta contrazice analiștii care susțin că operațiunea nu a fost foarte „inspirată”.
„Nu văd de ce nu ar fi foarte inspirată. Scopul este de a crește, până la urmă, puterea de negociere a ucrainenilor. Într-o formă sau alta, șansele sunt semnificative ca Occidentul unit să-i forțeze pe ucraineni, după alegerile americane, să se așeze la masa de negocierilor cu Rusia”, susține experta.
În acest context, ea susține că teritoriul poate fi dat la schimb în cadrul negocierilor: „Deci, ucrainenii orice ar obține, că e Kursk, că e Belgorod, operațiunea a fost foarte inspirată. Deocamdată nu putem să discutăm despre cât de important este acest teritoriu și cât de puțin pare să-i intereseze pe ruși”
S-a speculat foarte mult, spune experta, că ucrainenii încearcă să redirecționeze din trupele rusești care se află în Donbas către Kursk, ca să mai ușureze acolo linia frontului.
„Din nou, este posibil, dar până acum n-au făcut-o și Putin a anunțat că n-are de gând s-o facă. Dar cu cât ucrainenii iau mai mult teritoriu rusesc și teritoriu care este valoros, cu atât este mai important pentru puterea de negociere a Ucrainei”, a mai detaliat Joja.
Experta atenționează asupra faptului că în această regiune este un hub energetic de unde se direcționează energie rusească către Europa: „Energie pe care anumite țări o consumă fără limită, ca să zic așa, aproape fără limită. Vorbesc despre slovacii, austriecii, maghiar ș.a.m.d., care acuma vor să continue să cumpere în neștire gaz rusesc”.
Este vorba despre orașul Sudja, care are circa 5.500 de locuitori, situat la aproximativ 10 kilometri de frontieră şi în apropierea căruia se afla o staţie de transbordare a gazelor ruseşti spre Europa prin Ucraina.
Promisiunea americană încălcată: „îi vom ajuta pe ucraineni să fie în cea mai bună posibilă poziție pentru negocieri”
„Unele țări europene n-au luat nicio măsură împotriva Rusiei, și continuă să cumpere în neștire gaz rusesc. O să devină un pic mai dificil și pentru ei și pentru ruși să continue acest tip de comerț, ceea ce din punct de vedere al efortului de război ar trebui să ne convină”, explică experta.
Ea spune că suntem într-o situație paradoxală în care anumite țări europene încercă să se opună operațiunii ucrainenilor de a ocupa teritoriu din Rusia, când rușii și-au consolidat pozițiile în Ucraina. „În plus, noi nu le dăm în continuare ucrainenilor suficient pentru a-i împinge înapoi pe ruși”, susține Joja.
Poate că aceasta este și explicația faptului că ucrainenii trebuie să insiste, aproape constant, pe lângă țările europene care au făcut promisiuni cu privire la livrarea de tehnică militară, să-și respecte cuvântul dat.
„Nu numai oficialii ucraineni spun asta, ci chiar și ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, cât și Josep Borell, seful politicii externe UE, dar și alții. Situația este, din acest punct de vedere, de ambele părți ale Atlanticului absolut catastrofală. Le-am promis foarte puțin și nu le-am dat nici măcar atât” – explică Iulia Joja.
Expertul susține că promisiunile din partea SUA au fost și mai clare.
„Promisiunea a fost făcută cu aceste cuvinte: anume că americanii vor avea grijă să-i ajute pe ucraineni să fie în cea mai bună poziție posibilă pentru negocieri. Această promisiune a fost deja încălcată și este în continuare încălcată, dincolo de faptul că este absurd să-i împingem la negocieri cu Rusia, despre care știm că nu respectă niciun fel de niciun fel de înțelegere ș.a.m.d. Dar chiar și această promisiune este încălcată în mod continuu atât de către americani, cât și de către europeni”.
Cine e Iula Joja
Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.