Cum să identifici informaţile false despre războiul din Ucraina
0
Postul de radio BBC 4 oferă într-un nou podcast, „War on Truth”, ponturi despre cum pot fi identificate ştirile şi clipurile false legate de războiul din Ucraina, în contextul unui război informaţional dus pe reţelele sociale şi pe canale de ştiri, dar şi al propagandei intensive a Moscovei.
Atenţie la clipurile vechi
Pe reţelele sociale, oamenii distribuie înregistrări reale şi tulburătoare cu ce se întâmplă pe teren, dar alături de ele se viralizează şi clipuri din conflicte vechi. Internauţii care le distribuie fac asta din pricina faptului că se simt şocaţi de ele sau încearcă să fie de ajutor. Dar asta nu face decât să amplifice starea de derută şi haosul pentru cei aflaţi în Ucraina.
Cel mai eficient mod de a depista dacă o anumită înregistrare video este autentică este să te uiţi după indicii precum vremea, indicatoarele de drum, limba vorbită de cei ce apar în clipuri.
Clipuri ale invaziei Rusiei în Crimeea, dar şi ale exploziei din Beirut din 2020 au fost distribuite larg, pretinzând că aparţin actualului conflict.
Un alt mijloc este Google Maps prin care poţi identifica dacă clipul a fost filmat acolo unde se spune. Utilizând căutările inverse ale imaginilor, un instrument disponibil pe mai multe site-uri, poţi vedea dacă clipuri sau imaginea au fost distribuite anterior. E un semn care îţi arată că a fost reciclat de la evenimente anterioare.
Cine îl distribuie şi de ce
Este important să cercetezi cine a distribuit prima data un mesaj - poţi să verifici cine sunt ei şi dacă sunt o sursă de încredere?
Aceştia fac parte din două categorii.
Cei care încarcă clipuri înşelătoare pentru a primi like-uri şi un număr mare de share-uri. Uneori oamenii fac asta, iar în aceste timpuri stresante orice postări despre ce se petrece în Ucraina au tendinţa să prindă şi să fie date mai departe. Ceilalţi distribuie afirmaţii false pentru a promova anumite narative prin care să-şi stimuleze agenda politică sau sa sădească îndoială şi confuzie.
Un număr de tineri ucraineni au vorbit cu BBC despre conturile pro-ruse care intră în polemici cu ucrainenii, sugerând fără a aduce dovezi faptul că războiul este „înscenat” sau că Ucraina îşi bombardează propriul teritoriu.
Un bărbat intervievat de BBC a explicat că până şi fotografiile cu casa sa de lângă Kiev ce fusese complet distrusă de bombe n-au fost suficient de convingătoare pentru aceşti troli - mulţi dintre ei cu puţini sau fără urmăritori, cu imagini de profil preluate din alte surse online şi cu nume de utilizatori generice. Totodată, ei au început să posteze abia după lansarea invaziei. Este dificil de identificat cine administrează în realitate aceste conturi.
Informaţiile false despre invazia asupra Ucrainei au drept sursă şi conturi ce au promovat anterior afirmaţii false sau teorii conspiraţioniste despre pandemia de Covid. Aceleaşi teze false - cum că răniţii sunt de fapt „actori” - au fost reciclate şi au apărut iar şi iar, fiind avansate până şi de diplomaţii ruşi.
Nu te grăbi să redistribui o postare
O bună parte din informaţiile despre război de pe reţelele sociale sunt înfricoşătoare şi astfel de natură să declanşeze reacţii imediate - ceea ce înseamnă că uneori oamenii se grăbesc să redistribuie o postare înainte să verifice autenticitatea ei. Dezinformările se răspândesc tocmai pentru că fac apel la emoţii şi la convingeri anterioare.
Nu e numai despre emoţii negative - uneori, poveştile dătătoare de speranţă sunt cele ce ajung virale. Cu toate că ele pot ridica moralul, pot contribui şi la cantitatea de haos online făcând mai dificil pentru cineva să-şi dea seama ce se petrece cu adevărat.
Războiul informaţional se duce dincolo de social media - este o bătălie dusă deopotrivă de guvernul ucrainean şi rus, ambele avansând propagandă. De aceea trebuie să te întrebi de o anumită sursă face acea afirmaţie - şi dacă există şi dovezi în sprijin.
Se încarcă comentariile...
