Cum își propune Europa să transforme Ucraina într-un „porc spinos de oțel”

În Europa, există convingerea că Ucraina ar trebui să își crească producția de armament propriu, iar aliații săi trebuie să investească în dezvoltarea complexului militar-industrial ucrainean, scrie „The Economist“.

Sistem de artilerie Archer în Ucraina FOTO SHUTTERSTOCK

O încetare a focului între Rusia și Ucraina pare încă un obiectiv îndepărtat, iar Europa progresează lent în crearea unor „forțe de securitate” care să o impună. Ajutorul militar american scade, iar, în curând, se va epuiza complet, cu excepția cazului în care Donald Trump va relua acest sprijin, ceea ce pare extrem de improbabil. Cel mai bun mod de a garanta securitatea Ucrainei, susțin susținătorii acesteia, este să înarmeze până în dinți, indiferent dacă va exista sau nu o încetare a focului. În acest sens, pe 19 martie, Comisia Europeană a prezentat o „strategie a porcului spions de oțel” în două etape pentru Ucraina.

În primul rând, Europa va achiziționa mai multe muniții și sisteme de arme pentru Ucraina, inclusiv rachete de apărare antiaeriană esențiale. În al doilea rând, se va întări industria de apărare a Ucrainei, considerată „cea mai eficientă și economic profitabilă metodă de a sprijini eforturile militare ale Kievului”.

Planul a fost gândit de fosta prim-ministru estonian și actuala șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, care intenționează să dubleze în acest an ajutorul militar pentru Ucraina, ajungând la 40 de miliarde de euro.

Investiții în industria militară ucraineană

Argumentele în favoarea investițiilor în industria militară ucraineană sunt extrem de convingătoare. Ucraina a fost un producător major de armament în perioada sovietică, însă această industrie s-a slăbit considerabil după ce țara a obținut independența în 1991. Totuși, acum trei ani, când Rusia a lansat o invazie pe scară largă, existau încă o bază ingineriască și un sector tehnologic înfloritor pe care să se bazeze. Ucraina avea o fundație solidă: o producție bine stabilită și multe școli și universități de inginerie, care furnizau specialiști pentru complexul militar-industrial, spune Andrei Zagorodniuk, fost ministru al Apărării și acum șef al Centrului pentru Strategii de Apărare din Kiev.

„Din 2022, dezvoltarea a fost extrem de activă. Inovațiile sunt implementate constant”, adaugă acesta. În Vest, achizițiile militare durează, de obicei, ani de zile, dar în Ucraina, o idee poate deveni armament în mâinile unui soldat în doar câteva luni.

Anul trecut, companiile ucrainene de armament au produs produse în valoare de 10 miliarde de dolari, conform unui raport din martie al Institutului Ucrainean pentru Viitor. Creșterea este cu adevărat uimitoare: de trei ori mai mult față de 2023 și de zece ori mai mult față de 2022. Peste 800 de întreprinderi private și de stat din sectorul apărării angajează 300.000 de lucrători calificați. Aleksander Kamișin, care supervizează industria de apărare în echipa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, spune că în acest an volumul de producție va ajunge la aproximativ 15 miliarde, însă potențialul industriei este de aproximativ 35 de miliarde. Principalul obstacol este lipsa de bani, dar speră ca aliații să ajute în acest sens.

Lider mondial în tehnologiile de război electronic

Nu este clar ce proporție din nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei sunt acoperite de producția locală. Raportul Institutului Ucrainean pentru Viitor indică o cifră de 30%, dar Zagorodniuk consideră că în realitate aceasta se apropie de 50%. Cert este că producția crește constant, în ciuda loviturilor rusești continue asupra fabricilor. „Unele ținte au fost lovite de cinci ori sau chiar mai des”, spune Zagorodniuk. „Dar au perseverat.” Fabricile sunt dispersate pe întreg teritoriul țării și ocupă o suprafață vastă, ceea ce le face mai rezistente la atacuri.

Anul acesta, Ucraina se așteaptă să producă 5 milioane de drone FPV, care domină câmpul de luptă, față de 2 milioane anul trecut. De asemenea, intenționează să lanseze 30.000 de drone mai mari, cu rază lungă de acțiune, pentru lovituri adânc în spatele liniilor inamice. În plus, Zelenski a stabilit obiectivul de a produce 3.000 de rachete de croazieră moderne, cum ar fi Neptune, cu o rază de 1.000 de kilometri (una dintre acestea a lovit recent o rafinărie de petrol în Crimeea), și „drone cu rachete” precum turbojetul Palianița. Ucraina testează, de asemenea, propriile rachete balistice pe ținte rusești: acestea sunt extrem de rapide și, prin urmare, mai greu de interceptat. Totuși, expertul în rachete Fabian Hoffman consideră că aceste ținte pentru rachetele mari sunt foarte îndrăznețe.

Actualizările constante au făcut din Ucraina un lider mondial în tehnologiile de război electronic. Niko Lange, fost oficial al Ministerului Apărării german, crede că sistemele ucrainene sunt acum superioare atât celor rusești, cât și celor occidentale. Unul dintre cele mai bune este sistemul de război electronic Lima, care suprimă sistemele de ghidaj ale bombelor ghidate, care până de curând devastau pozițiile defensive ale Forțelor Armate ucrainene.

Ucraina își crește și producția de muniție standard. Anul trecut, a trimis pe front mai mult de 2,5 milioane de obuze de artilerie și mortiere, ceea ce a fost mult facilitat de parteneriatele cu compania norvegiană Nammo și franco-germana KNDS. (Totuși, trebuie menționat că au existat plângeri legate de calitatea obuzelor de mortieră produse în Ucraina.) Producția lunară a obuzierului autopropulsat Bogdana, foarte apreciat de trupe, la Fabrica de Mașini Grele din Kramatorsk a crescut de la șase la aproape 20 de unități. Acesta este de trei ori mai rapid decât producția companiei franceze Nexter pentru obuzierele autopropulsate mai scumpe Caesar. Cu mai multe fonduri din partea Europei, producția de Bogdana ar putea să se dubleze.

Parteneriatele cu firme europene și americane sunt vitale

Totuși, există lacune semnificative în capacitățile de producție ale Ucrainei, astfel încât parteneriatele cu firme europene și americane sunt vitale. În special, încă este necesar să se importe șasiuri pentru vehiculele blindate necesare pentru transferul personalului pe linia frontului. Gigantul german Rheinmetall a deschis recent prima dintre cele două fabrici planificate în Ucraina pentru producția vehiculelor de luptă pentru infanterie Lynx.

O altă sarcină importantă este reducerea dependenței Ucrainei de sistemele de apărare antiaeriană occidentale, în special cele americane. „Numărul necesar este atât de mare încât nu poate fi satisfăcut nici măcar cu importuri”, recunoaște Zagorodniuk. În ianuarie, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Aleksandr Sîrski, a confirmat că Ucraina dezvoltă un sistem care ar putea doborî rachetele balistice. O colaborare cu compania franceză Thales (parte a consorțiului care produce sistemul de apărare aeriană SAMP-T) va oferi acces la radare și optoelectronice avansate.

Investițiile directe europene în companiile de apărare din Ucraina sunt împiedicate de sistemul legislativ imperfect al țării și de ratingul său de credit scăzut. Lange consideră că investițiile ar trebui să meargă către companii private mai dinamice decât către cele de stat. În plus, companiile ucrainene se confruntă cu dificultăți în lanțurile de aprovizionare. Fabrice Potier, fost director al NATO pentru Politică și Planificare, este îngrijorat de dependența Kievului de hub-urile chinezești pentru drone. El crede că Europa ar trebui să furnizeze ucrainenilor „optică, giroscoape, senzori și sisteme de control al zborului”. Zagorodniuk consideră că Europa ar putea asigura supremația Ucrainei asupra Rusiei prin furnizarea de mașini avansate și software.

Cea mai rapidă metodă de a înarma luptătorii ucraineni (și aproape toată lumea este de acord cu aceasta) este așa-numitul model danez: Ucraina stabilește priorități, Copenhaga plătește, iar experții danezi evaluează furnizorii și monitorizează îndeplinirea comenzilor. Anul trecut, danezii au achiziționat 18 obuziere Bogdana, care au ajuns direct la Forțele Armate Ucrainei. Alte fonduri au fost direcționate către dronele cu rază lungă de acțiune și sisteme de rachete. 125 de milioane de euro au venit din Fondul Național Danez pentru Ucraina, 20 de milioane din Suedia, 2,7 milioane din Islanda și 390 de milioane de euro din dobânzile activelor rusești înghețate. Pe 3 aprilie, Danemarca a promis să aloce încă 264 de milioane de euro. Ucraina speră ca cel puțin un miliard de euro să fie alocat pentru această inițiativă în acest an. Kamîșin spune că „mai mult de cinci” țări europene au adoptat deja modelul danez.

Din păcate, planul Kallas a eșuat în cadrul summitului european din 20 martie. Unii au acuzat-o că nu a realizat o muncă diplomatică adecvată și că nu a obținut consimțământul prealabil al colegilor săi. Drept urmare, planul a fost atenuat: vor fi alocate doar 5 miliarde de euro pentru muniții. Totuși, Kallas este hotărâtă să revitalizeze planul. Și, dacă va eșua din nou, Europa va nega Ucrainei cea mai rapidă și eficientă oportunitate de a se apăra pe cont propriu, conchide The Economist.