Cum i-a despărțit războiul din Ucraina pe mafioții ruși și ucraineni. Gangsterii patrioți care luptă contra Rusiei
0Invazia la scară largă pe care Vladimir Putin a declanșat-o în februarie asupra Ucrainei a secerat colaborarea strânsă între lumile interlope rusă și ucraineană, relatează Daily Beast, care citează un studiu recent și interviuri cu experți și foști membri ai sindicatelor mafiote.
Războiul declanșat de Rusia a dus la apariția fenomenului „criminalilor patrioți”, după ce unele grupuri de crimă organizată au decis că nu mai este cazul să respecte codurile nescrise între membrii mafiei privind alianța dincolo de politică și s-au întors contra vechilor parteneri.
Noile activități ale grupărilor ucrainene de crimă organizată variază de la trimiterea de ajutoare umanitare și împiedicarea crimelor la război cibernetic, au dezvăluit pentru Daily Beast experți în domeniu și membri ai lumii interlope din Ucraina.
Un gangster dintr-o familie mafiotă din orașul Harkov a acceptat să acorde un interviu sub anonimat pentru jurnaliștii Daily Beast. Acesta a avut loc la începutul lunii martie.
„Acum ajutăm persoanele cu dizabilități cu scutece, produse, alimente, scaune cu rotile, medicamente. Mafia noastră din Europa găsește parteneri de afaceri. Aceștia negociază, cumpără și ne plătesc pentru ajutorul umanitar pentru persoanele aflate în nevoie. Ne-am dus la Saltovka pe cont propriu și am adus ajutoare. Mafioții bogați au dat bani pentru ele. Am soție, o fiică. Asta mi-a schimbat viața. Vreau să fac mai mult bine. Am făcut mult rău”, spune el.
Cel mai puternic ecosistem de crimă organizată din Europa
Până pe 24 februarie, anul trecut, momentul în care Vladimir Putin și-a lansat invazia, sindicatele mafiote ruse și ucrainene au format cel mai puternic ecosistem de crimă organizată din Europa, se arată într-un un studiu realizat de ONG-ului Inițiativa Globală împotriva Crimei Organizate (GI-TOC).
„Ecosfera crimei organizate rusești și a crimei ucrainene au format singur organism", a declarat Fedir Sydoruk, coordonator de teren la GI-TOC, pentru The Daily Beast. „Nu putem fi sută la sută siguri , pentru că banii vorbesc. Situația se poate schimba în șase luni sau un an, mai ales după ce se termină războiul. Dar, în acest moment, ceea ce vedem este o ruptură între crima organizată ucraineană și crima organizată rusă.”
Analiștii au auzit din mai multe surse relatări despre faptul că rușii ar fi trimis scrisori semnate de capii mafie către pușcăriașii din închisorile ucrainene, în care avertizau: „vă interzicem să ajutați statul ucrainean în vreun fel”, a povestit Sydoruk. „Ni s-a spus că tâlharii care se aflau în Ucraina au aflat că este un fals. Astfel că au emis propria scrisoare în care spuneau că Ucraina are probleme. Iar dacă conștiința ta te îndeamnă să vrei să iei parte la activitățile statului, mergând să lupți pentru Ucraina, atunci poți să o faci. Dacă vrei să ajuți Ucraina în orice alt mod, poți să o faci."
Kievul este conștient de tentative ale membrilor crimei organizate de a se înrola în armata ucraineană și a încercat să prevină acest risc, punând pe lista neagră un număr de gangsteri.
Ucraina a permis voluntarilor, inclusiv de pe peste hotare, să lupte alături de armata sa, astfel că forțele sale au crescut de la 250.000 de miilitari la peste un milion.
Mafioți în armată
Fostul pușcăriaș menționat mai sus care a acceptat să vorbească cu Daily Beast a mărturisit că a încercat să se înroleze, dar a fost respins din cauza faptului că a ispășit o sentință lungă.
Totuși, unii dintre membrii mai tineri a ceea ce el spune că fac parte din mafie au reușit să se strecoare în forțele armate și au ajuns să lupte în cele mai fierbinți puncte ale frontului.
„Tinerii din mafie se duc în armată. Am un prieten care este soldat. Mâine pleacă la Bahmut. Era deja în prima linie Am un prieten care a fost în închisoare, a fost eliberat, iar acum este antrenor de luptă corp la corp. Antrenează soldați”, spune el.
Munca fostului dependent de droguri Dombrowski are accente de regrete și încercare de remediere a ilegalităților din trecutul său. În prezent, el conduce o campanie împotriva traficanților de droguri care încearcă să vândă marfă inclusiv soldaților: promite o recompensă de până la un milion de grivne (circa 27.000 de dolari) pentru dezvăluirea locației laboratoarelor de droguri care există în număr mare în Ucraina.
El spune că vrea să se dedice muncii de reabilitare a veteranilor de război care suferă de sindrom post traumatic și care au devenit dependenți de droguri.
Criminalii patrioți
Perioada post-sovietică a marcat un declin al așa-numiților „vory” (rusă), organizații în stil mafiot care respectă un cod strict al onoarei, născute în coloniile penitenciare și care au dobândit influență între anii 1960 și 1980 în Rusia, Georgia și Ucraina, scriu autorii raportului Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate. În timpul tranziției la economia de piață de după 1991, crima organizată a devenit domeniul celor conectați politic, în timp ce rețelele transnaționale și bandele au oferit modele mai flexibile și mai agile.
„Dacă infractorii pro-ruși au ajutat la subminarea autorității statului ucrainean în 2014, se pare că patrioții criminali au pus umărul la susținerea acestuia în 2022. La începutul războiului, Moscova a părut din nou să se îndrepte către setul de instrumente din 2014, cu rapoarte de sabotaj și revolte orchestrate de grupuri criminale legate de Rusia, dar aceste agitații au fost rapid reprimate, în parte datorită eforturilor criminalității organizate locale.
Potrivit unei figuri din domeniul aplicării legii, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a cerut infractorilor ucraineni să ajute la detectarea infractorilor ruși trimiși de Moscova pentru a destabiliza situația; în decurs de câteva luni, au fost descoperiți și sursa a susținut că majoritatea actorilor criminali ruși au fost reținuți sau expulzați.
De asemenea, au fost raportate cazuri de infractori "patrioți" care patrulau străzile împreună cu poliția în Odesa, care găzduiește un număr mare de presupuși criminali pro-ruși, în special hoții sub cod care fuseseră expulzați din Georgia la mijlocul anilor 2000. În autoproclamatele republici populare Donețk și Lugansk, s-a raportat că, din cauza micșorării spațiului pentru activitatea infracțională, mai mulți hoți sub cod s-au mutat în Ucraina neocupată, unde au s-au întors împotriva foștilor lor patroni și au autorizat infractorii aflați sub jurisdicția lor să lupte cu Rusia. Deținuții ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia au fost, de asemenea, avertizați de un proeminent mafiot ucrainean că alăturarea la Grupul Wagner ar însemna încălcarea codul hoților”, au scris autorii studiului.
În ceea ce privește rolul pe care îl va avea crima organizată în Ucraina după război lucrurile sunt incerte. Atât expertul Sidoruk, cât și membrul lumii interlope din Harkov sunt de acord că unii ar putea încerca să profite de munca lor umanitară pentru a promova la vârful puterii.
„Crima organizată nu va dispărea niciodată. Face parte din viață, ca peste tot. Nu suntem speciali. Doar că, în unele regiuni, crima organizată a jucat un rol mai proeminent aici, în Ucraina. Întotdeauna am fost una dintre cele mai rele țări din Europa din acest punct de vedere. Dar sunt alte țări mai rele", a explicat Sydoruk.
Cutremur în lumea interlopă
Invazia rusă din Ucraina a lovit lumea interlopă întrepătrunsă din Rusia și Ucraina cu forța unui cutremur, iar dacă perturbarea va fi de durată va schimba fața criminalității globale, scrie The Economist care pornește de la același studiu al ONG-ului Inițiativa Globală împotriva Crimei Organizate (GI-TOC).
Ucraina se luptă cu corupția de când s-a separat de Uniunea Sovietică în 1991. Revoluția Maidan din perioada 2013-2014 a răsturnat un președinte corupt și o parte din oligarhia din spatele acestuia. În 2019, Volodimir Zelenski a fost ales președinte după ce a propus o platformă anticorupție și a adoptat reforme împotriva mafiei. Dar, în cel mai bun caz, a fost o curățenie finalizată doar pe jumătate. Înainte de invazie, GI-TOC a clasat Ucraina pe locul 34 din 193 de țări în privința criminalității organizate, și pe locul trei în Europa.
Lumea interlopă din zonele din Ucraina aflate sub controlul guvernului înainte de 2022 era disputată intermitent și violent între diferite grupuri. Totuși, trei fațete legau Ucraina de piețele criminale globale. În primul rând, o „super-autostradă” de contrabandă care lega Rusia și Ucraina, trecând prin părțile din estul Ucrainei care au fost ocupate de Rusia în 2014 de vestul Europei. În al doilea rând, centrele globale de contrabandă din Odessa și din celelalte porturi de la Marea Neagră. Și, în cele din urmă, fabrici în Ucraina pentru producția de bunuri ilicite destinate exportului.
Această infrastructură a sprijinit diferite modele de afaceri pentru diferite produse. Ucraina a fost o rută de tranzit "secundară" în creștere pentru heroina din Afganistan, care a suplimentat rutele prin Balcani și Caucaz. Înaintea războiului, Ucraina se afla pe locul patru în topul celor mai mari capturi de heroină din Europa. Cocaina din America Latină ajungea prin Marea Neagră. În cealaltă direcție, mafioții exportau arme către Asia și Africa, în special din portul Mikolaiv. În 2020, Ucraina a depășit China drept cea mai mare sursă de tutun ilegal din Europa. Producția locală de amfetamine era în creștere: 67 de laboratoare ilegale au fost desființate în acel an, cea mai mare cifră raportată din orice țară.
Războiul a schimbat totul, creând „un mediu de risc inacceptabil pentru traficul ilicit internațional", este concluzia unui nou raport al guvernului american. Porturile de la Marea Neagră au fost închise sau restricționate pentru transportul maritim. Granița dintre Ucraina guvernamentală și teritoriile ocupate de Rusia s-a transformat într-o rețea fortificată de câmpuri letale, care rup rutele traficanților. Înrolarea în Ucraina a lipsit lumea interlopă de forță de muncă, în timp ce legea marțială a pus capăt unei game largi de activități criminale. În plus, interdicțiile îngreunează circulația pe timp de noapte.
Gangster ucrainean: suntem pro-Ucraina
Gangsterii ucraineni îi resping pe omologii lor ruși. „Una este să fii numit criminal, alta este să fii considerat un trădător”, spune Mark Galeotti, un expert în materie de Rusia. Loialitatea față de Ucraina ține însă atât de controlul riscurilor, cât și de patriotism. „Dacă am fi anexați la Rusia, mulți dintre băieții din închisoare ar putea fi transferați la mare distanță”, explică un gangster. "Gardienii ruși sunt nemiloși. Niciunul dintre noi nu are nevoie de așa ceva. Așa că noi vom face munca murdară pentru Ucraina".
„Suntem hoți, suntem împotriva oricărui stat, dar am decis că suntem pro-Ucraina", spune un gangster ucrainean.
Efectele se resimt la nivel global, deoarece rețelele de contrabandă sunt reconfigurate pentru a ocoli Ucraina. Oficialii vamali turci spun că mai multă heroină și amfetamine trec granița cu Iranul. Funcționarii de frontieră lituanieni au observat o creștere de patru ori mai mare decât în anul precedent a volumelor de tutun ilicit în primul trimestru din 2022. Oficialii estonieni care colaborează cu Europol, agenția de poliție a UE, au capturat anul trecut în portul Muuga 3,5 tone de cocaină provenite din America Latină, în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro. Blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră și controalele sporite din Europa de Vest pot explica totodată capturile însemnate efectuate recent în Rusia. La 10 aprilie, autoritățile au confiscat aproape 700 de kilograme de cocaină la Moscova. Infractori ruși din apropierea graniței cu Belarus, cândva marginali, profită în prezent de pe urma contrabandei cu produse de lux în Rusia, în special genți de designer.
Războiul a însemnat, de asemenea, noi oportunități pe termen scurt pentru gangsterii din Ucraina. Una dintre ele este contrabanda de persoane. ONU estimează că aproximativ 5 milioane de refugiați ucraineni se află sub „protecție temporară” în Europa, iar modelarea statistică a tendințelor istorice sugerează că 100.000 de persoane ar putea deveni victime ale traficului de persoane. Există și o piață pentru contrabanda cu recruți din Ucraina. Cel puțin 8 000 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să părăsească țara, majoritatea cu destinația Moldova sau Polonia. Contrabandiștii ar cere între 5.000 și 10.000 de euro pentru aceste servicii.