Cum a supraviețuit o tânără opt zile într-un „sicriu”. Povestea care continuă să schimbe regulile de siguranță în Marea Britanie
0La peste trei decenii de la răpirea sa, povestea Stephaniei Slater rămâne unul dintre cele mai tulburătoare cazuri privind siguranța lucrătorilor singuri din Marea Britanie. În ianuarie 1992, tânăra, care lucra ca agent imobiliar, a fost răpită în Birmingham de un bărbat care se prezentase drept potențial cumpărător. Timp de opt zile, Slater a fost ținută captivă într-un tomberon, asemănător unui sicriu, înainte de a fi eliberată în urma unei cereri de răscumpărare.
Potrivit WelshWave.co.uk, cazul ei continuă să fie invocat în discuțiile despre riscurile profesiilor care presupun întâlniri cu necunoscuți în locuri izolate. Creșterea numărului de vizionări imobiliare în afara programului obișnuit și în zone slab monitorizate a readus în atenție nevoia unor protocoale de siguranță mult mai stricte.
Stephanie Slater a dispărut pe 22 ianuarie 1992, în timp ce prezenta, ca agent imobiliar, o proprietate pe Turnberry Road.
„M-a împins în spatele camerei, m-a așezat pe un scaun și a spus: «Stai acolo. Nu atinge brațele scaunului. Stai acolo și nu face nimic».” relata, mai târziu victima, potrivit unui articol BBC din 2022.
A fost ținută opt zile în acel spațiu, asemănător unui sicriu, legată, cu ochii acoperiți și aproape imobilizată. În tot acest timp, a încercat să vorbească calm cu răpitorul ei, Michael Sams, sperând că, dacă îl face să o vadă ca pe o persoană, îi va crește șansele de a rămâne în viață.
După eliberare, a supraviețuit și traumei psihologice printr-o forță interioară remarcabilă. Deși nu a primit consiliere imediată, și-a găsit un scop în a vorbi public despre experiența ei și în a ajuta poliția să înțeleagă mai bine nevoile victimelor.
Această activitate a devenit, după cum spunea ea, „consilierea pe care nu am avut-o niciodată”.
Tânăra a relatat momentele terifiante prin care a trecut pe parcursul celor opt zile petrecute în „sicriu”:
„Eram îngrozită de fiecare dată când vorbeam cu el. Mă gândeam: «Sper să nu spun ceva greșit și să-l fac să se enerveze».”
Răpitorul ei, Michael Sams, un infractor deja implicat în alte acte violente, a cerut o răscumpărare de 175.000 de lire sterline, după ce a înregistrat o casetă cu victima, drept dovadă că o ține captivă.
Tânăra a fost eliberată pe 31 ianuarie, după plata răscumpărării, iar un an mai târziu, Sams a fost condamnat la închisoare pe viață. În aprilie 2023, comisia de eliberare condiționată i-a respins din nou cererea, reflectând temerile persistente privind pericolul pe care îl reprezintă.
Presa a scris că Stephanie Slater a supraviețuit datorită inteligenței emoționale, rezistenței psihice și dorinței de a rămâne în viață, transformând ulterior trauma într-o misiune de a proteja alte femei.
Stephanie Slater a rămas marcată de experiență. A suferit de sindrom post traumatic și a vorbit deschis despre aceste urmări, devenind ulterior o voce importantă în campaniile pentru siguranța femeilor și a lucrătorilor vulnerabili.
A murit în 2017, la vârsta de 50 de ani, după o luptă cu cancerul.
De ce povestea ei este din nou în atenție
Publicația WelshWave.co.uk notează că discuțiile despre siguranța agenților imobiliari s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul unor propuneri noi de reglementare. Organizațiile profesionale cer instruire obligatorie, proceduri clare de verificare a clienților și utilizarea tehnologiei, de la GPS la aplicații de alertă în timpul vizionărilor.
Cazul Slater este considerat un exemplu emblematic al vulnerabilităților cu care se confruntă lucrătorii singuri, fie că vorbim despre agenți imobiliari, curieri sau personal medical. Impactul asupra consumatorilor este vizibil: tot mai mulți clienți preferă agenții care adoptă măsuri stricte de siguranță, iar companiile din domeniu își reevaluează procedurile interne.
Implicații pentru legislație și piața muncii
Potrivit aceleiași surse, discuțiile politice privind protecția lucrătorilor singuri se intensifică. Se analizează posibilitatea introducerii unor reglementări obligatorii, inclusiv planuri de intervenție rapidă și cursuri de pregătire pentru angajații expuși riscurilor.
În paralel, agențiile imobiliare iau deja măsuri suplimentare: verificări ale clienților înainte de întâlniri, sisteme de urmărire în timp real și reguli care interzic vizionările în zone izolate fără un al doilea coleg prezent.
Moștenirea ei rămâne una profundă: o reamintire că întâlnirea cu un necunoscut, în absența unor măsuri de siguranță, poate avea consecințe dramatice. Iar pentru mulți profesioniști, povestea ei este motivul pentru care cer, astăzi, schimbări concrete.
Se încarcă comentariile...
