Cinci lucruri de urmărit la summitul NATO de la Vilnius
0Liderii celor 31 de țări membre ale NATO se vor reuni marți la Vilnius, în Lituania, pentru un summit de două zile, în timp ce războiul Rusiei în Ucraina se apropie de 18 luni, relatează Bloomberg.
Reuniunea are loc într-un moment crucial al conflictului. NATO încearcă să consolideze capacitatea Kievului pentru contraofensivă cu noi muniții – între care bombe cu dispersie furnizate de SUA - și să evalueze impactul revoltei eșuate a șefului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, asupra conducerii și operațiunilor Rusiei.
Pe de altă parte, Alianța se confruntă cu dispute interne legate de reticența Turciei de a aproba aderarea Suediei și oportunitatea de a deschide calea pentru o eventuală aderare a Ucrainei.
În pofida acestor dezacorduri, liderii celor 31 de membre NATO sunt dornici să profite de reuniunea din această săptămână din Lituania pentru a semnala faptul că conflictul din Ucraina nu a făcut decât să întărească NATO. Pe agenda lui Joe Biden se mai află o convorbire pe tema climei cu regele Carol al III-lea al Marii Britanii și o întâlnire cu națiunile nordice găzduită de Finlanda, cel mai nou membru al alianței.
Aderarea Suediei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan are programată o întrevedere cu premierul suedez Ulf Kristersson luni, în timp ce națiunea nordică face un ultim efort pentru a convinge Ankara că ar trebui să i se permită să adere la NATO.
Turcia a declarat că opoziția sa provine din îngrijorarea că Suedia nu se străduiește în privința unor măsuri împotriva grupurilor separatiste kurde pe care Ankara le consideră organizații teroriste.
Totodată, Erdogan și-a semnalat dorința de a avea o întrevedere cu Biden - consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat în acest sens că se așteaptă ca cei doi să discute la summit – în problema achiziționării avioanelor de luptă americane F-16.
Biden a admis faptul că „Turcia dorește modernizarea avioanelor F-16” și a sugerat că acestea ar putea face parte dintr-un demers al SUA de a întări militar și Grecia vecină. „Este în curs. Nu este gata”, a spus el într-un interviu acordat pe 7 iulie pentru emisiunea de la CNN Fareed Zakaria GPS
El și-a reînnoit sprijinul pentru aderarea Suediei la NATO, adăugând: „Sunt optimist”.
Aliații își păstrează speranța că Turcia și Ungaria, care nici ea nu a ratificat aderarea Suediei, vor putea anunța că și-au depășit impasul și au luat o decizie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a părut optimist joi, afirmând că aderarea Suediei este accesibilă și că este posibil să fie luată o „decizie pozitivă” la summit. A doua zi, Erdogan declara că Turcia nu poate avea încredere într-o țară în care „teroriștii umblă liberi pe străzi”.
Ajutorul pentru Ucraina
Ucraina va fi un subiect cheie, președintele Volodimir Zelenski plănuind să fie prezent.
Se așteaptă ca cele 31 de țări din NATO să ofere Kievului promisiunea sprijinului pe termen lung, menit să aprofundeze legăturile fără a o face membră imediat, având în vedere că garanțiile de securitate ale blocului în temeiul articolului 5 ar putea atrage aliații în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. SUA au anunțat vineri un pachet de ajutor de 800 de milioane de dolari care include controversatele muniții cu dispersie, pe care unii aliați NATO le-au interzis din cauza preocupărilor umanitare legate de muniția neexplodată.
Într-un interviu acordat la 7 iulie pentru CNN, Biden spunea că Ucraina nu este „pregătită pentru a deveni membră a NATO”, din motive precum asaltul continuu al Rusiei asupra țării și prevederile articolului 5 al NATO.
Zelenski a cerut semnale clare în sprijinul aderării țării sale, îndemnând aliații să ofere o perspectivă mai concretă dincolo de o declarație veche de 15 ani potrivit căreia Ucraina va adera în cele din urmă.
Aliații nu s-au hotărât încă cum să abordeze problema și lucrează încă la elaborarea declaraţiei summitului: dacă unii membri estici ai NATO fac presiuni pentru o cale mai concretă, alții, precum SUA și Germania au dorit să se concentreze în schimb pe asistența imediată. O opțiune ar putea implica declararea faptului că Ucraina nu are nevoie de un Plan de preaderare - o modalitate de a accelera procesul în momentul în care aliații ar decide asupra invitației.
Pachetul de la Vilnius va îmbunătăți statutul formal al relației NATO cu Ucraina prin înființarea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, permițând țării să participe direct la discuții mai ample despre securitatea alianței și să susțină consultări cu aliații cu privire la preocupările sale de securitate.
Totodată, se așteaptă să se convină asupra unui fond de 500 de milioane de euro pe an sub formă de ajutor neletal pentru a ajuta Ucraina să-și modernizeze armata. În marja summitului, se așteaptă ca unii aliați să promită Ucrainei asigurări bilaterale de securitate, angajându-se să se asigure că forțele sale armate sunt bine echipate și bine antrenate, într-un efort de a descuraja Rusia să invadeze din nou după încheierea războiului.
Cheltuieli pentru apărare
Liderii NATO urmează să semneze un nou angajament privind cheltuielile pentru apărare, și anume de a aloca „cel puțin” 2% din PIB. Acordul extinde obiectivul anterior al alianței de atinge un prag de 2% și subliniază promisiunile de a mări bugetul apărării în urma invaziei din Ucraina.
Totuși, multe națiuni - între care Luxemburg, Canada și Italia – au încă dificultăți să atingă pragul minim. Doar 11 dintre cei 31 de aliați sunt așteptați să atingă obiectivul de 2% în acest an, potrivit estimărilor publicate vineri de NATO.
Se așteaptă ca alianța să semneze trei planuri regionale de apărare, pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, care specifică în detaliu modalitățile în care va fi apărat teritoriul în cazul unui atac din partea Rusiei sau al grupurilor teroriste.
De asemenea, ar urma să fie aprobat un plan de acțiune pentru industria de apărare, menit să stimuleze producția de muniție, deoarece în acest moment Ucraina consumă mai multă decât pot produce aliații.
Secretarul general
Una dintre cele mai importante întrebări cu care se confruntă liderii reuniți la Vilnius este cine va conduce Alianța în viitor, mai ales în condițiile în care conflictul din Ucraina amenință să se prelungească.
Stoltenberg a fost de acord săptămâna trecută să mai stea încă un an în funcție - a patra prelungire a mandatului său în fruntea organizației.
Însă niciunul dintre candidații de top - premierul danez Mette Frederiksen sau șeful apărării britanice Ben Wallace - nu pare să poată strânge un consens suficient pentru a obține postul, iar SUA s-au abținut în cele din urmă să susțină public un candidat. Principala prioritate a lui Biden a fost menținerea unității în cadrul alianței, potrivit unei persoane familiare cu această chestiune.
Întoarcerea lui Stoltenberg a alimentat speculațiile potrivit cărora președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, ar putea fi pe lista de candidați după expirarea mandatului său, anul viitor.
Relații speciale
Vizita lui Biden în Marea Britanie, a doua sa vizită în trei luni, este considerată în mare măsură o călătorie de recuperare după ce a refuzat să participe la încoronarea lui Charles al III-lea, în mai.
Biden se va întâlni cu premierul Rishi Sunak înainte de a se deplasa la Castelul Windsor, dar va sta mai puțin de 24 de ore în Marea Britanie. Se așteaptă ca Biden și noul monarh britanic să dezvăluie un efort comun în direcția unei pasiuni comune - recrutarea companiilor private pentru a ajuta la finanțarea proiectelor care pot reduce schimbările climatice.
Britanicii își doresc ca Biden să își întărească angajamentul față de o serie de acorduri comerciale, militare și tehnologice minore pe care Sunak le-a prezentat sub numele de „Declarația Atlanticului” în timpul vizitei la Casa Albă luna trecută.
Pe de altă parte, Biden l-ar putea pune pe Sunak în dificultate, insistând pentru o soluție la impasul privind punerea în aplicare a prevederilor privind împărțirea puterilor din cadrul Acordului din Vinerea Mare. E de așteptat o promisiune fermă de sprijin militar pentru Ucraina, Marea Britanie fiind a doua după SUA în ceea ce privește furnizarea de arme și ajutoare ucrainenilor, notează Bloomberg.
Se încarcă comentariile...
