Cât costă independenţa energetică faţă de Rusia

Comisarul european pentru energie, Miguel Arias Canete, va prezenta , miercuri, o listă cu proiecte de infrastructură prioritare care să permită oricărui stat UE să se aprovizioneze cu gaze naturale din mai multe surse.

Sătulă de şantajul Rusiei care are o cotă pe piaţa gazului în UE de aproximativ 40 la sută, Comisia Europană a selectat o serie de proiecte cheie de infrastructură care să reducă această dependenţă  şi să permită oricărui stat membru să se aprovizioneze cu gaze naturale din mai multe surse. 

Executivul european a elaborat o listă cu proiecte „de interes comun” pentru diversificarea surselor de aprovizionare şi un set de măsuri pe care le va prezenta, astăzi, comisarul pentru energie Miguel Arias Canete. Potrivit Der Spiegel şi AFP, printre altele, măsurile se referă la:

1. Construirea rapidă a unui terminal de gaz lichefiat în Croaţia, cu ramificaţie spre Ungaria

2. Construirea unei reţele de conducte care să lege mai bine Finlanda şi statele baltice de reţeaua europeană

3. Dezvoltarea reţelei de conducte din România, Bulgaria şi Grecia

România, pe lista de priorităţi

Dacă în cadrul “Strategiei Europene pentru Securitate Energetică” din 2014, România nu a fost inclusă pe lista de proiecte prioritare de infrastructură ale UE, decât cu interconectorul de retur al gazului cu Ungaria şi cu construirea variantei de retur în cadrul conductei de gaze Ucraina-România, iar Marea Neagră a fost doar menţionată în Comunicarea Comisiei Europene şi implicit în proiectul de Strategie energetică al UE, anul acesta, ţara noastră  este inclusă în mai multe proiecte de interes comun european. 

Statele membre UE au acceptat recent propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte cheie de infrastructură energetică trans-europene, cea mai mare sumă (179,3 milioane de euro) urmând să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport al gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va face legătura dintre din Bulgaria şi Austria via România şi Ungaria,potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. 

Cunoscut sub denumirea de Gazoductul BRUA (proiectul de interconectare a Bulgariei, României, Ungariei şi Austriei) va avea o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an spre Bulgaria şi de 4,4 miliarde spre Ungaria. Termenul de implementare a proiectului este anul 2019, iar valoarea estimată se ridică la 560 milioane euro, din care Comisia contribuie cu 179,3 milioane de euro.  

Proiectul BRUA este un fel de Nabucco, mai mic, spun specialiştii . Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro) şi 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor de 10 milioane de euro). De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii de impact asupra mediului (finanţare de 29 milioane de euro) şi două lucrări de construcţie (188 milioane de euro).

„Cu această finanţare vom ajuta la asigurarea livrărilor şi vom integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea reţelelor noastre energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană“, a declara comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete. 

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din UE deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv GNL(gaz lichefiat), să ajungă în Europa Centrală. 

După ce relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat, în luna noiembrie după ce turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria, şi gazoductul Turkish Stream a fost îngropat, revine în actualitate  Coridorului Sudic, Comisia Europeană avansând posibilitatea unei conducte submarine, care să traverseze Marea Neagră din Georgia până în România, proiect cunoscut sub numele de “White Stream”. Proiectul ar urma să cuprindă conducte onshore şi offshore cu lungime totală de 1.250 km (1.115 offshore şi 135 onshore) şi cu o capacitate de transport de 46 milioane de metri cubi/zi. Dar şi acest proiect concurează cu altele, menite a asigura accesul la resursele din Azerbaidjan şi Turkmenistan. 

Europa împărţită în nouă regiuni

Pentru ca nici unul din cele 17 de state membre să nu fie dependente de un furnizor, Executivul european propune să crească schimbul pe piaţa internă . Prin urmare, Comisia propune, regruparea stelor membre în nouă mari regiuni în sânul cărora să se aplice „principiul solidarităţi“. Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania,de exemplu, ar putea constitui o astfel de regiune. 

O altă măsură vizează ca acordurile inter-statale şi chiar contractele de livrare între companii să fie verificate de Comisia Europeană, pe viitor. Executivul european va avea putere legală să le anuleze dacă nu sunt conforme cu legislaţia UE. Şi asta, spun experţii, pentru a reduce dominaţia pe care o are Gazprom asupra ţărilor din fostul spaţiu comunist.