Avertisment pentru Merkhollande de la „Zeus“ şi de la pieţe

Cancelarul german şi noul preşedinte francez au dat un mesaj unitar în privinţa Greciei, pentru a linişti pieţele. Nu au reuşit. Hollande a întârziat la Berlin după ce avionul i-a fost lovit de un fulger.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez François Hollande, vor trebui să se înţeleagă, deşi nu întrevăd aceeaşi soluţie pentru rezolvarea crizei din zona euro, care a fost relansată din cauza noii situaţii din Grecia, scrie presa germană.

Ieri-seară, cei doi au avut o primă întâlnire, la Berlin, chiar dacă semnele sub care a debutat nu au fost de bun augur: aeronava cu care a plecat preşedintele francez spre Berlin, a fost lovită de un fulger şi a trebuit să se întoarcă şi să o schimbe cu un avion mai mare. Nici mesajele pe care le-au transmis nu au fost unitare.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, şi-au declarat dorinţa comună de a păstra Grecia în zona euro, dar au recunoscut că au şi divergenţe cu privire la pactul bugetar european.

Merkel a declarat că este pregătită, împreună cu preşedintele francez, să ia măsuri suplimentare de creştere pentru Grecia.La rândul său, preşedintele francez a afirmat că „este pregătit să pună totul pe masă" la Bruxelles, inclusiv problema euro-bondurilor.

Zona euro, nepregătită de „furtună"

Zona euro pare să nu fie suficient de echipată pentru a face faţă consecinţelor unei intrări în incapacitate de plată a Greciei. În Elada vor avea loc noi alegeri anticipate, peste o lună, după ce toate încercările de formare a unui Guvern au eşuat.

Însă  analiştii politici se tem că scrutinul din iunie nu va schimba prea mult peisajul politic din ţară. Sondajele arată că stânga radicală, care doreşte renegocierea acordurilor cu UE şi FMI, va obţine şi mai multe mandate decât a câştigat la alegerile din 6 mai.

Instabilitatea politică generată de eşecul formării unui nou guvern şi anunţarea unor noi alegeri legislative i-a împins pe greci să-şi retragă masiv banii din bănci, numai în cursul zilei de luni fiind lichidate depozite în valoare de 700 de milioane de euro.

Euro şi bursele, în picaj

Situaţia din Grecia nu a picat deloc bine nici monedei unice europene. Euro e în picaj şi ajuns sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată de la 18 ianuarie. Indicii FTSE MIB (Italia) şi IBEX 35 (Spania) au scăzut cu un procent.

Bursa de la Atena s-a prăbuşit pur şi simplu, 4,5%  în primul minut după aflarea veştii despre alegerile anticipate. Pierderile au fost generate de căderi majore ale acţiunilor băncilor elene.

Şi acţiunile de pe bursele din Europa au scăzut marţi şi miercuri, iar cele din SUA şi-au redus puternic creşterea. Pieţele vorbesc „financiareza" şi computerele tocmai învaţă un algoritm nou: „Grexit", scrie „The Guardian". „Banii se mută din cont în cont, datoriile Spaniei şi ale Italiei sunt devalorizate şi politicienii se panichează.

Costurile ieşirii Greciei din zona euro

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar avea costuri ridicate pentru toate statele din Uniunea Europeană, atât directe, cum ar fi deţinerile de obligaţiuni ale băncilor, cât şi indirecte, prin prăbuşirea încrederii investitorilor.

Potrivit unui raport al băncii JPMorgan, costurile asupra zonei euro s-ar ridica la 395 de miliarde de euro, din care 240 de miliarde de euro reprezintă ajutoarele financiare internaţionale, 130 de miliarde de euro împrumuturile de la alte bănci centrale din zona euro, iar 25 de miliarde de euro împrumuturile de la băncile comerciale.

Miliarde de euro ar fi pierdute şi de alte state din zona euro şi nu numai. Franţa, de exemplu, ar pierde 50 de miliarde de euro în cazul în care Grecia iese din zona euro, potrivit ministrului francez de Finanţe din timpul preşedinţiei lui Sarkozy, François Baroin. Această sumă ar reprezenta doar pierderile statului francez, la care s-ar adăuga şi cele suferite de bănci şi asiguratori cu active în Grecia.

Problemele majore cu care se confruntă Grecia vor lovi puternic alte două ţări: Italia şi Spania. Costurile creditelor spaniole şi italiene au crescut. În plus, sectorul bancar din aceste ţări este în scădere acum.

Agenţia Moody's a scăzut ratingul a 26 de bănci italiene. „Problemele Greciei înseamnă, de fapt, retrageri masive de capital din băncile spaniole şi italiene, cei care au depozite urmând a-şi muta banii în Germania", susţine economistul american Paul Krugman.

Analiştii citaţi de „Financial Times" se întreabă dacă zidul de protecţie financiară - Mecanismul European de Stabilitate - va fi suficient pentru a salva cele mai mari economii aflate sub risc, cum ar fi Spania şi Italia. Ei fac apel la acţiuni decisive din partea politicienilor europeni pentru a se evita ca ţări importante să fie „trase în jos de îngrijorările legate de Grecia".

700 de milioane de euro au retras grecii din bănci, într-o singură zi.

Grecia: judecătorul Panagiotis Pikramenos, premier până în iunie

După nouă zile de negocieri eşuate privind formarea unei coaliţii de guvernare, preşedintele grec, Carolos Papoulias, şi liderii principalelor partide au căzut ieri de acord privind data noilor alegeri legislative: 17 iunie.

Preşedintele Papoulias a numit un premier interimar, care să conducă ţara până după aceste alegeri. Este vorba de judecătorul Panagiotis Pikramenos, şeful Consiliului de Stat (Curtea Supremă Administrativă a Greciei).

„Armageddonul grecesc“ riscă să contamineze Europa

Şefa Partidului Comunist, Aleka Papariga, a declarat pentru AP că liderii politici au decis ca guvernul interimar să nu fie abilitat să facă angajamente ce trebuie obligatoriu respectate.

Oficialii UE se tem că grecii vor alege un guvern antiausteritate care ar grăbi ieşirea Greciei din eurozonă. Această posibilitate este acum discutată deschis de liderii europeni şi ar putea pune în pericol însăşi existenţa monedei unice.

Stânga radicală, favorită

Sondajele de opinie sugerează că blocul de stânga, Syriza, care a ieşit pe locul al doilea în alegerile din 6 mai şi care respinge alte măsuri de austeritate, ar putea ieşi pe primul loc la viitorul scrutin.

Syriza vrea renegocierea pachetului de împrumut, dar şi să păstreze Grecia în euro. Pasok şi Noua Democraţie, care au semnat acordul de împrumut şi au dominat politica din Grecia timp de decenii, au scăzut în preferinţele electoratului până la 33%.

Liderul neonazist scandalizează guvernul

Liderul partidului grec neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur), propulsat în Parlament după scrutinul de la 6 mai, a negat existenţa camerelor de gazare naziste. „Auschwitz, ce Auschwitz? Nu am fost acolo. Ce s-a întâmplat acolo? Aţi fost acolo?", a spus Nikos Mihaloliakos, la emisiunea difuzată duminică seara de postul privat Mega.

„Nu au existat nici cuptoare, nici camere de gazare, este o minciună", a adăugat el. Aceasta este prima dată de la succesul său electoral când Mihaloliakos face public declaraţii negaţioniste.

Chryssi Avghi a obţinut 6,9% din voturi (21 de deputaţi) mizând pe furia grecilor în faţa austerităţii şi pe reflexele lor xenofobe. Liderul partidului a reiterat şi faptul că îl consideră pe Hitler „o mare personalitate istorică a secolului XX".

Purtătorul de cuvânt al Guvernului în exerciţiu, Pantelis Kapsis, a condamnat „în maniera cea mai categorică" aceste afirmaţii, spunând că ele „deformează istoria şi constituie o atingere brutală a memoriei milioanelor de victime ale Holocaustului".