Austeritatea îi face pe europeni să-şi piardă încrederea în UE

Cetăţenii se simt trădaţi de instituţiile UE, pe care le consideră vinovate pentru criză.

În trei state mari din UE – Marea Britanie, Franţa şi Italia -, politicienii şi cetăţenii deopotrivă cer organizarea de referendumuri pentru a decide dacă rămân sau nu parte a blocului comunitar.

Criza a sporit nemulţumirile popoarelor faţă de forurile europene, pe care le consideră vinovate, prin lipsa de acţiune şi prin austeritatea excesivă, pentru acutizarea problemelor economice ale blocului comunitar. 

În tot mai multe state puternice în structurile comunitare apar astfel propuneri de a organiza referendumuri pentru a da europenilor şansa de a decide dacă vor să mai rămână în Uniune, aşa cum este ea acum. Idei în acest sens au fost ridicate în ultimele zile în Italia şi în Franţa, două dintre statele considerate printre cele mai vulnerabile în acest moment din UE.

Aceasta după ce, la sfârşitul lunii ianuarie, David Cameron, premierul Marii Brritanii, a anunţat printr-un discurs că va organiza un astfel de referendum. Atât în Italia, cât şi Franţa, propunerea de a organiza un referendum vine ca urmare a unei crize politice. 

Italia: referendum online pentru ieşirea din UE

„Sunt un european convins”, a spus fostul comediant Beppe Grillo, una dintre surprizele alegerilor parlamentare care au avut loc la sfârşitul lunii februarie. Partidul său, „Mişcarea de cinci stele”, a câştigat aproape 20% din voturile italienilor, transformându-l astfel pe Grillo un personaj-cheie în negocierile pentru formarea unei alianţe parlamentare. 

„Vreau o Europă unită, modernă, care să vorbească o singură limbă, nu 11, cum se practică acum în Parlamentul European”, a continuat Grillo, cu câteva secunde înainte de a anunţa că, dacă va încheia o înţelegere şi va intra la putere, va propune organizarea unui referendum online pe tema apartenenţei la UE.

Totodată, populistul Grilli a atins încă una dintre principalele teme dezbătute la nivel comunitar: datoria publlică. „Un lucru este sigur: dacă aş ajunge premier, aş cumpăra înapoi toate obligaţiunile italiene deţinute de ţări precum Franţa şi Germania”, a spus fostul comediant, subliniind atitudinea de nemulţumire şi iniţiativa de distanţare faţă de statele europene puternice. 

În acelaşi timp, curentul eurosceptic capătă teren şi în Franţa. În ţara fondatoare a Uniunii a început să se pună tot mai des problema organizării unui referendum pentru ieşirea din UE. Marine Le Pen, preşedintele grupării de extremă dreapta Frontul Naţional, i-a cerut „solemn” preşedintelul socialist Francois Hollande să ia măsuri pentru ca un astfel de scrutin să aibă loc în ianuarie 2014. 

„În ceea ce ne priveşte, noi vom cere să se voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană, cu excepţia situaţiei în care Guvernul francez ar deschide între timp negocieri solide şi ar obţine toate cele patru reforme de fond minimale", a afirmat lidera extremei drepte. 

51% din francezi îl regretă pe Sarkozy

Propunerea lui Le Pen a venit în contextul subrezirii accentuate a încredererii francezilor în Hollande. Unu din trei francezi este dezamăgit de preşedinte, potrivit unui sondaj realizat de institutul BVA pentru cotidianul „Le Parisien” şi publicat duminică. În plus, 51% dintre cei chestionaţi sunt de părere că Nicolas Sarkozy, fostul preşedinte considerat cel mai puţin popular de la Palatul Elysee, s-ar fi descurcat mai bine în gestionarea crizei. 

Şi nordul vrea să se rupă de blocul comunitar

În mijlocul dezbaterilor aprinse dintre sudul îndatorat şi nordul finanţator, cele două părţi au găsit şi un obiectiv comun. Dacă statele sărace din sud iau în calcul ieşirea din Uniune pentru a scăpa de sub controlul nordului care cere austeritate în schimbul împrumuturilor, şi în statele bogate există nemulţumiri care se tranfosformă în propuneri de ieşire din UE. 

Nordicii sunt nemulţumiţi că trebuie să contribuie la fondurile de urgenţă ale blocului şi să-şi subvenţioneze practic vecinii europeni mai „leneşi”. Astfel, propuneri de referendumuri pe tema apartenenţei la blocul comunitar au existat deja în Finlanda şi în Olanda. În Germania, această idee a apărut vara trecută, şi începe să se bucure de un nivel tot mai ridicat de sprijin în rândul populaţiei.