Atentatele de la Bruxelles. Gruparea teroristă Statul Islamic are o unitate specială pentru Europa şi este interesată de activităţi nucleare INFOGRAFIE

Gruparea teroristă Stat Islamic şi-a organizat o ramură externă de acţiune pentru Europa. Mai mult, jihadiştii ar fi interesaţi dacă pot să lovească centralele nucleare de pe continent sau să pună mâna pe tehnologia care să le permit să fabric o armă nucleară.

Potrivit experţilor din Statele Unite, Europa şi Irak, citaţi de Associated Press, organizaţia teroristă Stat Islamic a creat o unitate specială pentru acţiuni în străinătate, vizată fiind în primul rând Europa este prima vizată.  

Ar fi vorba de până la 600 de membri ai Statului Islamic cu cetăţenie europeană, antrenaţi de jihadişti în Irak, Siria şi Caucaz. Experţii spun că modelul de antrenament e cel al trupelor speciale şi sunt versaţi în strategii de luptă la sol, explozibili, tehnici de supraveghere şi contraspionaj.

„În 2014, luptătorii ISIS au primit numai câteva săptămâni de antrenament. Strategia s-a schimbat, însă, acum. Au fost organizate unităţi speciale. Antrenamentul este mai lung, iar obiectivul pare să nu mai fie omorârea a cât mai mulţi oameni, ci mai degrabă realizarea a cât mai multe opraţiuni teroriste, astfel încât inamicul este forţat să cheltuiască, tot mai mult, bani şi forţă umană”, a explicat pentru AP un membru al serviciilor de securitate europene.

Aceleaşi surse susţin că jihadiştii acţionează în celule autonome, care îşi aleg singure ţintele. Cel mai bun exemplu este Abdelhamid Abaaoud, coordonatorul atentatelor din noiembrie de la Paris. El ar fi venit in Europa însoţit de alţi 90 de terorişti.

Pe de altă parte, surse din serviciile irakiene de securitate spun că celulele jihadiste au fost răspândite deja în mai multe ţări: Germania, Marea Britanie, Italia, Danemarca şi Suedia.

Specializaţi să fabrice bombe cu substanţe uşor de găsit pe piaţă

Jihadiştii s-au rafinat şi în privinţa materialelor folosite. Raportul realizat de serviciile franceze după atacul din noiembrie de la Paris arată că teroriştii au folosit în realizarea bombelor substanţe uşor de găsit pe piaţă, precum decolorant pentru păr şi acetonă. Dar  pentru a fabrica o astfel de bombă, ai nevoie de antrenament real, ceea ce sugerează că un specialist în explozibili a fost implicat în complotul de la Paris, de vreme ce teroriştii au detonat mai multe bombe.

 De asemenea, acest lucru sugerează că există un soi de fabrică de explozibili, nedescoperită, se pare, până acum, pentru că a asambla astfel de bombe cere un fel de spaţiu dedicat”, a explicat pentru New York Times Peter Bergen, specialist în securitate la New America Foundation.

Anchetatorii francezi au mai dezvăluit că jihadiştii europeni au o strategie de comunicare bine pusă la punct, pentru că investigatorii nu au reuşit să găsească până acum nici măcar un schimb de mailuri între terorişti. Mai mult, în locuinţele conspirative ale jihadiştilor au fost găsite zeci de telefoane cu cartele noi, ceea ce înseamnă că teroriştii schimbau frecvent telefoanele tocmai pentru a nu putea fi ascultaţi.

În plus, anchetatorii francezi spun că aproape toate comunicaţiile atacatorilor de la Paris s-au făcut cu coordonatori din Belgia, ceea ce arată că aici se află o adevărată centrală jihadistă.

Interesaţi de centralele şi bombe nucleare

Perspectiva în care adepţii Statului Islamic sau ai altei grupări teroriste ar avea acces şi cunoştinţele necesare pentru a folosi o armă nucleară a devenit un motiv de îngrijorare pentru guvernul britanic.

Michael Fallon, secretarul Apărării din cabinetul Cameron, a admis că un astfel de scenariu reprezintă o îngrijorare evidentă pentru oficialii din Marea Britanie, care stau acum cu spaima în sân, relatează ziarul The Independent.

Şi directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Yukiya Amano, a atenţionat, într-un interviu acordat agenţiei France Presse, că statele trebuie să aibă în vedere riscul "terorismului nuclear", subliniind că posibilitatea unui atentat de acest fel, cu consecinţe devastatoare, nu trebuie neglijată. 

 „Terorismul se propagă şi posibilitatea folosirii materialelor nucleare nu poate fi exclusă (...) Statele membre trebuie să manifeste un interes sporit pentru consolidarea securităţii nucleare“, a indicat şeful AIEA.

O ilustrare a acestor riscuri este şi apariţia repetată a unor drone neidentificate deasupra centralelor nucleare franceze, ultimul incident de acest fel producându-se miercuri. 

De altfel, autorităţile belgiene au reuşit să evite un scenariu mult mai grav anihilând o parte a celulei teroriste în urma operaţiunii din cartierul bruxellez Forest şi a arestării lui Salah Abdeslam şi a complicelui său Choukri în cartierul Molenbeek, scrie presa belgiană.  Potrivit La Derniere Heure (DH),  autorităţile au forţat celula aflată la originea atentatelor de la Bruxelles să-şi accelereze planul şi aceasta nu a mai vizat ţintele stabilite iniţial, printre care centralele nucleare din Belgia.

Potrivit informaţiilor DH, cele două persoane care au ridicat camera ascunsă în faţa domiciliului directorului programului de cercetare şi dezvoltate nucleară belgian erau fraţii Ibrahim şi Khalid El Bakraoui, la puţin timp după atentatele de la Paris din noiembrie 2015. 

Înregistrarea video de circa zece ore a fost confiscată în decembrie de la unul dintre suspecţii în atentatele de la Paris, Mohamed Bakkali, şi în ea pot fi urmărite venirile şi plecările acestui director al programului nuclear.

După confiscarea înregistrării video, anchetatorii au înţeles că ţintele teroriştilor erau susceptibile să pună în pericol mai mult ca oricând securitatea naţională, notează La Derniere Heure.

În urma aflării acestei informaţii, la data de 17 februarie un număr de 140 de militari au fost detaşaţi la centrale nucleare ale ţării pentru a asigura securitatea, iar DH speculează că acest lucru ar fi putut să-i determine pe terorişti să-şi schimbe planurile şi să vizeze ţinte mai „uşoare“, precum o staţie de metrou sau aeroportul. 

Celula teroristă a grupării Statul Islamic (SI) care a acţionat la Bruxelles avea în plan să execute un atentat radioactiv într-o zonă dens circulată, scrie şi cotidianul The Times. 

 Se presupune că fraţii Ibrahim şi Khalid El Bakraoui, doi dintre terorişti kamikaze care au participat la atacurile teroriste de marţi la aeroportul Zaventem şi la staţia de metrou Maelbeck, ar fi fost implicaţi într-un plan al SI pentru a produce o bombă care să împrăştie material radioactiv într-o zonă populată.

Această informaţie apare după ce presa belgiană a relatat joi că teroriştii care au comis atacurile au intenţionat iniţial să atace centrale atomoelectrice belgiene, dar ei şi-au schimbat planul după arestarea complicelui lor, Salah Abdelslam, participant şi la atacurile de la Paris.

Tot presa belgiană a scris că ei chiar l-au urmărit pe directorul belgian al programului de cercetare şi dezvoltare nucleară. Dar ziarul The Times scrie că anul trecut jihadiştii l-au filmat pe ascuns pe un responsabil al unei centrale nucleare belgiene.

„Atunci când filmezi pe cineva cum au făcut-o ei, concluzia logică este că probabil doreau să sechestreze o persoană şi să obţină material radioactiv“, comentează o sursă citată de cotidianul britanic, care consideră că acum „marea întrebare“ la care trebuie să răspundă autorităţile belgiene este dacă a existat „o conspiraţie pentru producerea unei bombe murdare, cu obiectivul de a contamina un spaţiu public aglomerat“. 

Agenţia nucleară belgiană retrage ecusoane de acces în centrale nucleare 

Agenţia nucleară belgiană a retras ecusoanele de acces unor membri ai personalului şi le-a interzis altora accesul în instalaţii nucleare, din cauza unor îngrijorări cu privire la faptul că centralele nucleare ar putea fi ţinta unor extremişti, relatează AP .

"În ultimele zile, mai multor persoane li s-a refuzat accesul în instalaţii nucleare", a anunţat vineri Nele Scheerlinck, o purtătoare de cuvânt a autoritţii de reglementare. Însă aceste măsuri„nu au neapărat legătură cu atacurile teroriste“, a adăugat ea.

Imediat după atacurile de marţi, pe aeroportul Zaventem şi în metroul din capitala belgiană, au fost luate măsuri de consolidare a securităţii instalaţiilor nucleare, iar sute de angajaţi au fost trimişi acasă.

Scheerlinck a precizat că o decizie de retragere a ecusoanelor de acces sau de interzicere a accesului se ia, de obicei, după mai multe săptămâni şi are la bază informaţii de la sericiile de informaţii şi poliţie, dar şi cazierul persoanei vizate.

Ea a refuzat să precizeze câtor persoane le-a fost impusă interdicţia de a intra în instalaţii, dar a dezminţit informaţii de presă potrivit cărora 11 angajaţi de la centrala nucleară Tihange au rămas fără ecusoane săptămâna aceasta.