Atacul cu drone submarine asupra Podului Crimeei semnalează un punct de turnură în războiul maritim
0Atacul cu drone asupra portului din Sevastopol, duminică dimineața, respectiv asupra podului peste strâmtoarea Kerci, ce leagă Rusia continentală de Pensula Crimeea anexată în 2014, peste noapte, evidențiază o turnură în războiul maritim, vulnerabilitatea Crimeei ocupate, dar și adevăruri incomode despre lovituri ucrainene cu mize mari efectuate de la distanță, relatează The Telegraph.
Oficial, Kievul se ferește să discute despre atacurile asupra teritoriilor ruse, responsabilii ucraineni limitându-se la aluzii mai degrabă decât să fie dispuși la asumări concrete ale responsabilității. Totuși, serviciul ucrainean de securitate (SBU) a informat media locală că a organizat atacul împreună cu marina și s-au folosit în acest scop drone navale.
De altfel, există înregistrări cât se poate de limpezi în care apar aceste drone.
În același timp, imagini de la atacuri anterioare cu drone maritime oferă o idee aproximativă cu privire la acestea și a modalităților în care proiectanții lor au îmbinat navigația modernă cu kituri pentru sporturi nautice și bombe rudimentare..
Dronele observate până acum au circa 5,5 metri lungime și sunt prevăzute cu camere rotative și sisteme de comunicații pentru control, intre care posibil și terminale Starlink. Propulsia este asigurată de un motor produs de o firma canadiană care fabrică ski-jeturi. Singurele echipamente de uz miliar par a fi detonanți de tipul bombelor sovietice FAB-500.
După ce ucrainenii au lansat un atac cu aceste drone capcană asupra Flotei ruse a Mării Negre din orașul Sevastapol, Crimeea, un număr de experți au vestit un punct de turnură în războiul maritim. Deși nicio navă rusească nu a fost scufundată în urma acelei lovituri, cel puțin două dintre ele au fost avariate, una dintre ele destul de serios. Această penetrare a golfului din Sevastopol, puternic apărat, a fost dovada că dronele sunt semnalul unei amenințări noi și serioase pentru portul de la Marea Neagră.
Atacul din noaptea de duminică spre luni indică faptul că pericolul rămâne ridicat și este în continuă evoluție. Din acest punct de vedere, podul peste strâmtoarea Kerci reprezintă unul dintre punctele vulnerabile majore ale Rusiei.
Finalizat în 2018, este atât o realizare inginerească monumentală, cât și un simbol al cuceririi Crimeii în 2014, sub domnia lui Vladimir Putin. A avut și scopul practic de a elibera presiunea asupra transporturilor supraaglomerate cu feribotul ce ofereau singura rută directă din Rusia continentală.
În prezent, este un nod critic în rețeaua logistică de aprovizionare a forțelor ruse staționate în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, iar el se dovedește greu de apărat.
Primul atac asupra podului Crimeei, presupus ucrainean, a avut loc în luna octombrie a anului trecut – atunci, un camion-capcană a fost detonat și a antrenat un tren care trecea pe calea ferată alăturată. Podul n-a mai putut fi folosit vreme de săptămâni.
Exploziile produse duminică noapte indică faptul că, în pofida precauțiilor pe care și le-a luat Rusia, această trecere terestră lungă de circa 20 de kilometri este dificil de apărat.
Aparent, secțiunea feroviară nu a fost afectată și are mai multă importanță din punct de vedere militar decât cea rutieră care a suferit avarii. Chiar și așa, o nouă închidere a acestui pod va pune în mod inevitabil presiuni asupra trupelor care încearcă să țină piept contraofensivei ucrainene.
În urma exploziilor de pe podul Crimeii, autoritățile ruse au redirecționat traficul din Crimeea prin „noile teritoriile” ocupate în Ucraina, ceea ce evident presupune riscuri atât asupra civililor, cât și a logisticii. Luni după-amiază, au fost rapoarte ambuteiaje de câțiva kilometri după ce turiști din Crimeea au luat drumul de întoarcere spre Rusia.
În fine, atacul recent evidențiază compromisurile morale incomode presupuse de război, dar mai cu seamă operațiunile cu mize mari efectuate în spatele liniilor inamice.
Potrivit autorităților de ocupație, lovitura presupus ucraineană a ucis un cuplu civil și a rănit-o pe fiica acestora în vârstă de 14 ani, aceștia aflându-se într-un automobil care traversa podul la acel moment.
Pe de altă parte, atacul cu camionul capcană din luna octombrie, soldat cu cinci morți, între care și șoferul camionului, pune probleme etice ceva mai complicate: cumva era acesta din urmă un complice voluntar? Dacă răspunsul e negativ, există vreun motiv justificabil din punct de vedere moral pentru a înșela un șofer să transporte o încărcătură explozivă?
Podul a fost lovit cu drone navale, a confirmat ministrul ucrainean al transformării digitale
Podul de peste Kerci a fost lovit de „drone navale”, a anunțat luni ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihailo Fedorov, pe Telegram, potrivit CNN.
„Astăzi, podul din Crimeea a fost aruncat în aer de drone navale”, a confirmat Fedorov.
Podul servește drept linie de aprovizionare vitală pentru efortul de război al Moscovei în Ucraina.
Ministrul ucrainean a mai spus că proiectarea echipamentelor, precum și facilitățile de producție trebuie ținute sub tăcere. „Este mai bine să acționați, nu să dezvăluiți fotografii ale propriilor facilități de producție și să aprovizionați Forțele de Apărare”, a spus Fedorov.
„Producția a crescut deja de peste 100 de ori în unele categorii față de anul trecut. Avem nevoie de și mai multe drone. Și vor fi mai multe”, a adăugat el.
„Ce vă face să credeți că podul peste Kerci este o infrastructură civilă, având în vedere că este folosit în principal pentru aprovizionarea armatei ruse din Crimeea ocupată și din sudul Ucrainei cu muniție, combustibil și alte echipamente militare necesare Rusiei pentru a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei?", a comentat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba în timpul unei conferințe de presă susținute luni la New York.
„Nu toate podurile sunt civile prin definiție. Iar acest pod anume, în primul rând că a fost construit ilegal. El există în afara legii și ar trebui să ne amintim întotdeauna acest lucru. Și în al doilea rând, este folosit în principal în scopuri militare și ar trebui să îl considerăm ca atare", a adăugat Kuleba.
Se încarcă comentariile...
