Analiză. Tensiuni fără precedent între Europa şi America
0
Liderii europeni susţin că declaraţiile şi deciziile administraţiei Trump au consecinţe negative asupra viitorului UE şi al relaţiilor transatlantice .
Într-o scrisoare adresată statelor membre, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a lansat un semnal de alarmă enumerând cele mai mari dificultăţi pe care Uniunea Europeană va trebui să le înfrunte în viitorul apropiat, din cauza „unei Chine arogante” şi a unei Rusii „agresive faţă de Ucraina şi de vecinii săi”, dar şi a războaielor, terorismului şi anarhiei din Orientul Mijlociu şi din Africa.
În plus, „declaraţiile alarmante” ale lui noului preşedinte american Donald Trump care par să aducă o schimbare în politica externă americană a ultimilor 70 de ani pun UE „într-o situaţie dificilă”, susţine Tusk.
Preşedintele Consiliului European a pledat pentru aprofundarea integrării europene, subliniind că „doar împreună putem fi cu adevărat independenţi” şi avertizează că ”dezintegrarea UE nu va conduce la restaurarea unei suveranităţi mitice şi depline a statelor sale membre, ci la dependenţa lor reală faţă de principalele superputeri: SUA, Rusia şi China”.
Din 1950 încoace, toţi preşedinţii americani au susţinut integrarea europeană, chiar şi în vremurile cele mai tumultoase, însă Trump nu numai că a felicitat Marea Britanie pentru Brexit, ci a părut şi că nu i-ar păsa deloc dacă UE s-ar dezmembra, scrie „ Foreign Policy“, explicând îngrijorarea europenilor.
Mulţi lideri europeni şi-au făcut cunoscută deja delimitarea faţă de unele poziţii ale lui Trump, iar sentimentele exprimate în scrisoarea lui Tusk evidenţiază exasperarea acestor lideri faţă de noul preşedinte american, notează „New York Times“.
O pledoarie în favoarea Uniunii Europene a fost pronunţată de regele Philippe al Belgiei. "Londra şi Washington-ul vor să inverseze cursul istoriei. Anul 2016 rămâne marcat de decizia luată de două mari ţări prietene de a se replia pe ele însele" a spus suveranul belgienilor, lansînd şi el un apel la redinamizarea construcţiei europene.
Casa Albă, atac la euro şi Germania
În plan economic, primele ciocniri între cele două maluri ale Atlanticului s-au făcut simţite marţi, când un consilier al lui Donald Trump a acuzat Germania că se foloseşte de un euro „puternic subevaluat” pentru a-şi „exploata” principalii săi parteneri comerciali, inclusiv Statele Unite”, notează Financial Times.
„Principalul obstacol în a considera Parteneriatul Transatlantic de comerţ şi investiţii (TTIP) drept un acord bilateral este Germania, care continuă să profite de pe urma altor ţări din UE şi de pe urma Statelor Unite utilizând o «implicită marcă germană» care este puternic subevaluată", a declarat Peter Navarro, şeful Consiliului prezidenţial pentru Comerţ Naţional din SUA, citat de Financial Times.
„Dezechilibrul comercial structural al Germaniei în relaţia cu alte ţări şi cu SUA evidenţiază eterogenitatea în cadrul Uniunii Europene, astfel că acest acord ar fi unul de tip multilateral prezentat ca bilateral“, crede Peter Navarro.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a respins acuzaţiile: „Germania a pledat permanent ca Banca centrală Europeană (BCE) să aibă politici independente, aşa cum de altfel proceda şi Banca Centrală germană când nu exista euro“, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul Tagesschau.de. Cancelarul Germaniei a subliniat că firmele germane depun eforturi pentru a fabrica produse competitive pe piaţa mondială.
În acelaşi timp, Angela Merkel a cerut clarificări din partea Administraţiei Donald Trump privind interdicţiile impuse imigranţilor din şapte ţări situate în Orientul Mijlociu şi Africa. „Eu am spus clar că eforturile antiteroriste nu justifică o abordare generală împotriva unor ţări şi a unor persoane de o anumită religie. Solicităm clarificări“, a încheiat Merkel.
Martin Schulz, candidatul social-democraţilor germane la postul de cancelar, l-a criticat dur miercuri dimineaţă pe preşedintele Donald Trump, susţinând că politicile acestuia sunt ”ne-americane” şi a avertizat împotriva ridicării sancţiunilor economice impuse Rusiei.
”Este ne-american ceea ce face în acest moment Donald Trump. Dacă Trump conduce acum o bilă de demolare prin valorile noastre, atunci eu îi voi spune din poziţia de cancelar că asta nu este politica Germaniei sau Europei”, a declarat Schulz, citat de Reuters.
Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem , a declarat şi el că Uniunea Europeană va trebui să stabilească noi relaţii de parteneriat comercial la nivel global în cazul în care Statele Unite vor continua drumul spre protecţionism. „Încă nu ştim ce se va întâmpla“, a declarat Jerome Dijsselbloem pentru postul RTL.
„Dar Europa nu trebuie să stea să aştepte pasiv şi orbeşte ce se întâmplă în Statele Unite; Europa trebuie să meargă înainte, inclusiv în domeniul relaţiilor comerciale internaţionale“, a adăugat preşedintele Eurogrupului.
Wall Street Journal scrie că Europa pare să-şi revină economic şi depăşeşte ritmul de creştere înregistrat de economia americană, avertizând însă că problemele politice rămân în Europa.
FT: Donald Trump va fi un dezastru şi pentru Brexit.
„Pentru cei mai înfocaţi suporteri ai Brexitului, alegerea lui Donald Trump a fost un amestec de răzbunare şi mântuire.
Din nefericire, au greşit. Alegerea domnului Trump a transformat Brexitul dintr-o decizie riscantă într-un dezastru pur şi simplu. În ultimii 40 de ani, Marea Britanie a avut doi piloni centrali în cadrul politicii sale externe: prezenţa în UE şi o relaţie specială cu SUA“, scrie Financial Times.
Decizia de a ieşi din UE face Marea Britanie mult mai dependentă de Statele Unite - şi asta într-un moment în care America tocmai a ales un preşedinte instabil.
Theresa May spune că vrea să facă din Marea Britanie un campion al comerţului liber la nivel mondial. Dar Trump este cel mai protecţionist preşedinte al Statelor Unite din 1930. În plus, orice acord comercial cu administraţia Trump ar implica pentru Marea Britanie concesii greu de înghiţit cu privire la Serviciul National de Sănătate şi agricultură“, notează publicaţia.
„Abordările sunt diferite şi în ce priveşte Rusia. Guvernul britanic a lucrat îndeaproape cu administraţia Obama, în impunerea de sancţiuni economice, după anexarea Crimeei. Dar domnul Trump deja tinde spre ridicarea acestor sancţiuni.
Dacă Marea Britanie ar fi votat să rămână în interiorul UE, răspunsul evident la sosirea protecţionistului pro-rus în Biroul Oval ar fi fost să se apropie şi mai mult de aliaţii săi europeni. Marea Britanie ar fi putut apăra liberul schimb mult mai eficient, având în spate Uniunea Europeană“.
„În anii de declin ai Imperiului Britanic, unii dintre politicienii săi se amăgeau că ar putea fi precum grecii pentru romani – oferind sfaturi înţelepte şi experienţă noului imperiu american.
Dar acum, la Washington, se află Împăratul Nero”, conchide FT.
Se încarcă comentariile...
