ANALIZĂ Declaraţiile unor oficiali ai SUA dau fiori Europei

Trump vrea să se lămurească ce se întâmplă în Ucraina, preşedintele subcomisiei pentru Europa a Camerei Reprezentanţilor vrea redesenarea graniţelor în Balcani, iar ambasadorul SUA desemnat pe lângă UE anunţă că Washingtonul va privilegia relaţiile bilaterale cu statele europene, în detrimentul relaţiilor cu Uniunea ca bloc.

Preşedintele subcomisiei pentru Europa a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Dana Rohrabacher, a declarat pentru un post de televiziune albanez că Macedonia ar trebui împărţită între statele învecinate, printre care Kosovo şi Bulgaria, deoarece crearea acestui stat este un proiect eşuat, relatează Sofia News Agency.

„Din punctul meu de vedere, Macedonia nu este un stat. Îmi pare rău, dar nu este un stat. Există o atât de mare diviziune în ţara lor, încât nu vor putea să trăiască împreună în viitor”, a spus republicanul, care serveşte în Congres din 1989, pentru postul de televiziune Vizion Plus TV.   “De aceea kosovarii şi albanezii din Macedonia ar trebui să facă parte din Kosovo, iar restul Macedoniei ar trebui să facă parte din Bulgaria sau din altă ţară cu care consideră că au legături”, a adăugat el. 

„Ideea este să fie ţinută Macedonia în viaţă pentru că cineva, în urmă cu 30 de ani, a decis că este o configurare care ar trebui să rezulte din dezmembrarea Iugoslaviei”, a mai spus el, potrivit site-ului MKD.mk.   Întrebat dacă administraţia Trump îi susţine ideile, Dana Rohrabacher a spus că are „o influenţă” asupra politicii externe a SUA şi că ideea „schimbării graniţelor în Balcani” ar putea fi inclusă pe agendă în viitor.  

Ministerul de Externe de la Skopje a cerut imediat explicaţii din partea Departamentului de Stat pentru aceste comentarii. „Credem că Departamentul de Stat va lămuri orice dilemă privind poziţiile prezentate şi îşi va afirma politica faţă de Macedonia şi Balcani”, se arată în comunicatul MAE macedonean.  

Dana Rohrabacher nu este primul oficial străin care face astfel de afirmaţii în ultimii ani. În 2015, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sugerat că Macedonia ar trebui împărţită: vestul să fie alipit Albaniei şi estul Bulgariei. Afirmaţia sa a coincis cu vârful unei crize politice din ţara balcanică. 

sERGHEI lAVROV FOTO AFP

Dana Rohrabacher a propus şi un schimb de teritoriu din sudul Serbiei cu o zonă din nordul Kosovo. Faţă de această declaraţie, premierul Serbiei, Aleksandar Vucici, a apreciat că este vorba de o încercare de a se căuta noi soluţii, însă „Serbia are propria Constituţie în care se vorbeşte clar despre integritate teritorială”. 

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, Vucici a adăugat că Rohrabacher este apropiată lobby-ului albanez. „Cred că este o încercare în vederea găsirii de noi soluţii şi nu voi comenta. Noi avem o Constituţie în care se vorbeşte clar despre integritatea teritorială” – a transmis Vucici, după ce mass-media a relatat că Dana Rohrabacher, a trimis preşedintelui Serbiei o scrisoare în care propune un schimb de teritorii de între Serbia şi Kosovo, pentru reducerea tensiunilor din această zonă a Balcanilor de Vest.

Potrivit cotidianului belgrădean „Novosti”, Preşedinţia Serbiei infirmă primirea scrisorii şi susţine că a aflat despre conţinut doar din presă.

Şi Ucraina are emoţii după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a lăudat marţi abordarea preşedintelui american Donald Trump faţă de criza din Ucraina, considerând-o „o mare schimbare calitativă“ faţă de cea a precedentei administraţii conduse de Barack Obama, transmite Reuters.

„Trump a spus că vrea să se lămurească în legătură cu tot ce se întâmplă în Ucraina şi să înţeleagă cum să acţioneze. Aceasta este, cred, deja o mare schimbare calitativă comparativ cu administraţia Obama“, a declarat Lavrov, citat de agenţia TASS. 

Potrivit ministrului rus, SUA înţeleg acum că restabilirea controlului Kievului asupra estului Ucrainei nu va rezolva toate problemele în această ţară. „Dacă cineva speră că toate problemele din Ucraina pot fi rezolvate, pur şi simplu, prin restabilirea controlului actualului regim în Donbas, aceasta este o utopia“, a mai afirmat ministrul rus de externe. 

Guvernul de la Kiev se teme că preşedintele Trump, care a promis să reconstruiască relaţiile cu Moscova, ar putea ridica sancţiunile impuse Rusiei în urma rolului acesteia în conflictul din estul Ucrainei şi a anexării Crimeii în 2014. 

Europenii sunt îngrijoraţi şi faţă de măsurile luate pe piaţa financiară de Administraţia Trump, care, potrivit preşedintelui Băncii Centrale Europene, ar putea genera o nouă criză economică. 

Preşedintele BCE, Mario Draghi, citat de ziarul The Independent, avertizează că posibila relaxare a reglementărilor din sistemul bancar american, luată în calcul de autorităţile de la Washington, ar putea crea din nou condiţiile premergătoare crizei din 2007.

 “Ultimul lucru de care avem nevoie la ora actuală este o relaxare a reglementării. Ideea de a reveni la condiţiile care erau în vigoare înaintea crizei este îngrijorătoare”, avertizează Mario Draghi.

Slovenia dispusă să găzduiască o întâlnire Trump-Putin

Slovenia este dispusă să găzduiască prima întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat miercuri în exclusivitate agenţiei de presă TASS preşedintele Sloveniei, Borut Pahor, înaintea vizitei sale la Moscova.

Pahor consideră o astfel de întâlnire „extrem de importantă şi necesară“, notează TASS. „SUA au ajuns la necesitatea revizuirii relaţiilor lor cu Rusia, ceea ce va permite un dialog politic mai eficient şi deschis. Sper că nu va fi doar o discuţie între liderii a două mari puteri, ci un semnal pentru întreaga lume că vor urma schimbări în bine“, — a subliniat el. 

Liderul de la Ljubljana a amintit că o întâlnire asemănătoare a avut deja loc în Slovenia în 2001, între şeful de la acea vreme a administraţiei americane George W. Bush şi presedintele rus, Vladimir Putin. 

Anterior, ideea de a organiza o întâlnire între Putin şi Trump în Slovenia a fost susţinută de premierul sloven Miro Cerar şi ministrul său de externe Karl Erjavec.

Preşedintele sloven este aşteptat la 10 februarie într-o vizită oficiala la Moscova, în fruntea unei delegaţii ce va include 40 de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri şi companii din Slovenia. Cu această ocazie, se aşteaptă semnarea a 11 contracte bilaterale în domenii precum agricultura, telecomunicaţiile, schimbul de tehnologii şi energia în valoare de mai mult de 1 miliard de euro, scrie TASS. 

Washingtonul va privilegia relaţiile bilaterale cu statele europene, în detrimentul UE 

Posibilul viitor ambasador al SUA pe lângă Uniunea Europeană, Ted Malloch, deja foarte criticat pentru ideile sale considerate antieuropene, a acordat un nou interviu în care şi-a reafirmat scepticismul faţă de viitorul blocului comunitar şi a anunţat în plus că actuala administraţie de la Washington va privilegia relaţiile bilaterale cu capitalele europene în faţa celor cu UE ca bloc, el subliniind de asemenea că preşedintele Donald Trump va aduce o schimbare „tectonică“ în ordinea internaţională.

„Europa nu este acelaşi lucru ca Uniunea Europeană. Nu toate statele sunt membre şi nu toţi membrii participă la fel“, a spus Ted Malloch într-un interviu publicat marţi de săptămânalul austriac News.

„Se ştie că în curând Marea Britanie va ieşi (din UE) şi presupun că şi alte state vor avea referendumuri similare. Viitorul acestei Uniuni Europene este incert“, a apreciat Malloch. 

Într-un interviu acordat săptămâna trecută publicaţiei germane Der Spiegel, el a prezis chiar sfârşitul blocului comunitar, poziţie în urma căreia marile grupuri politice din Parlamentul European au cerut să nu fie acceptat în postul de ambasador al SUA pe lângă Uniunea Europeană. 

Acest profesor universitar în vârstă de 64 de ani, un susţinător deschis al Brexit-ului, a stârnit polemici şi după ce a sugerat că şi-ar dori dispariţia monedei euro, anticipând chiar că acest lucru s-ar putea întâmpla în circa un an şi jumătate. 

În interviul acordat publicaţiei austriece News, Ted Malloch a mai menţionat că noua administraţie de la Washington va acorda atenţie mai degrabă relaţiilor bilaterale cu statele europene luate individual, decât relaţiilor cu UE ca bloc.

„Interesele naţionale ale Statelor Unite sunt mai bine susţinute dacă sunt privilegiate relaţiile bilaterale cu toate statele, inclusiv cu cele europene. Acesta va fi principiul şi va fi foarte clar“, a explicat ambasadorul propus de Trump. 

El a mai subliniat că preşedinţia lui Trump va aduce o schimbare „tectonică“ în relaţiile internaţionale, schimbare ce se va traduce prin evoluţia de la o „globalizare a elitelor către o ordine centrată pe statele naţiune“. 

Dar Ted Malloch a criticat nu doar UE, ci şi organismele multilaterale, precum ONU, acesteia din urmă reproşându-i „birocraţia“ şi „politizarea“.