Alegerile din Italia, un nou test pentru Uniunea Europeană INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe fondul crizei migraţiei şi al problemelor economice, italienii sunt chemaţi la urne pe 4 martie în cadrul unui scrutin legislativ anticipat de al cărui rezultat va depinde cursul european al ţării.

Alegerile legislative anticipate care vor avea loc în Italia pe data de 4 martie au puţine şanse să aducă mult speratul calm pe scena politică italiană. 

Formaţiunile politice intrate în cursa electorală nu reuşesc să-i convingă pe alegători că pot veni cu soluţiile de care are nevoie ţara, în contextul crizei migraţiei care-şi pune tot mai puternic amprenta asupra societăţii italiene şi al problemelor economice.

Ultimele sondaje date publicităţii înainte de alegerile legislative anticipate sunt alarmante din două puncte de vedere. În primul rând, niciun partid nu are şanse să obţină majoritatea parlamentară şi chiar şi formarea unei coaliţii s-ar putea dovedi problematică, iar în al doilea rând, mulţi italieni se îndreaptă spre formaţiuni cu un discurs antieuropean.

Potrivit YouTrend, care a compilat datele furnizate de şapte institute de sondare a opiniei publice, în frunte se află blocul de dreapta/extremă-dreapta condus de Berlusconi (Forza Italia - centru-dreapta, Liga Nordului - extremă-dreapta şi Fraţii Italiei - extremă-dreapta), cu 37,2% din opţiuni. Dar, conform noii legi electorale intrate în vigoare în 2017, care combină votul proporţional cu cel nominal, acest scor este insuficient pentru a obţine majoritatea în forul legislativ. 

În acest timp, mişcarea antisistem Cinci Stele, condusă de Luigi di Maio, şi care refuză o coaliţie cu alte formaţiuni, întruneşte 27,8% din intenţiile de vot, iar Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi este creditat cu numai 22,9% din opţiuni.

Ecuaţia electorală va fi cu atât mai complicată, spun analiştii, cu cât există foarte mulţi alegători încă nehotărâţi - 35-40%, potrivit politico.eu.  

Aşa că fiecare formaţiune se luptă din răsputeri pentru a atrage electoratul de partea sa, lansând tot soiul propuneri sau promisiuni, inclusiv unele ce nu au şanse să fie puse în practică.

Italienilor li s-a spus, printre altele, că 600.000 de refugiaţi vor fi deportaţi şi că bordelurile ar trebui redeschise şi impozitate. Pe toate căile, toate partidele încearcă să-i convingă pe oameni că au soluţii pentru toate domeniile.

Economie

Paridul Democrat se angajează să reducă taxele pe venit atât pentru companiile mici, cât şi pentru companiile mari de la 24% la 22%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa. Totodată, intenţionează să acorde lucrătorilor independenţi o deducere fiscală lunară de 80 de euro. Dacă în cazul primei măsuri, costul nu a fost estimat, în cazul celei de-a doua este vorba circa 1 miliard de euro, ceea ce ar fi rezonabil, spun experţii.

În acest timp, în blocul de dreapta/extremă-dreapta se vorbeşte despre un impozit fix între 15% (Liga Nordului) şi 23% (Forza Italia). Totodată, cei cu cele mai mici venituri ar fi scutiţi de taxe, scrie politico.eu. Berlusconi, regele promisiunilor electorale, a vorbit inclusiv despre eliminarea impozitelor pe locuinţe şi a taxei de drum. Dar costurile presupuse de astfel măsuri ar fi cuprinse între 80 şi 130 de miliarde de dolari, astfel că este puţin probabil ca ele să se concretizeze. 

La rândul său, mişcarea Cinci Stele vrea ca aceia care câştigă mai puţin de 10.000 de euro (anual, n. red.) să fie exceptaţi de la plata taxelor, dar vorbeşte şi de o reducere „drastică“ a taxelor regionale plătite de companii. Reforma ar  presupune costuri de aproximativ 13 miliarde de euro, potrivit celor din mişcarea antisistem, dar economiştii estimează că suma reală este în jur de 20 de miliarde de euro. 

Piaţa muncii

Partidul Democrat vrea un salariu minim şi introducerea contractelor pe perioadă nedeterminată, mai convenabile decât cele pe termen scurt. Însă analiştii îi consideră prea visători pe democraţii lui Renzi.

Blocul de dreapta afirmă că programul său urmăreşte oferirea de locuri de muncă tineretului, iar cei de la Cinci Stele se mulţumesc să spună că vor să fie create multe locuri de muncă prin investiţii în noua tehnologie, o abordare mult prea vagă, care nu i-a convins pe specialişti.

Imigraţie şi securitate

Democraţii vor o reducere a fluxului de migranţi spre Italia prin intermediul unor acorduri bilaterale cu ţările lor de origine. Vor şi ca UE să nu mai acorde fonduri europene unor ţări ca Ungaria şi Polonia, care nu au dorit să primească nici măcar un refugiat dintre cei 600.000 ajunşi în Italia în ultimii patru ani. Chiar dacă Italia nu decide singură politica UE, propunerea poate fi făcută.

Cum era de aşteptat, Forza Italia şi Liga Nordului au o agendă dură în privinţa imigraţiei şi securităţii, însă formaţiunea din urmă are cel mai aspru discurs. Cele două partide vor reintroducerea controalelor la frontieră, blocarea sosirilor refugiaţilor şi repatrierea migranţilor care nu au dreptul de a rămâne în Italia. Dar, paradoxal, subliniază analiştii, tot programul comun al blocului vorbeşte de un „Plan Marshall“ pentru Africa, pentru a susţine dezvoltarea locală. 

Cei de la Cinci Stele afirmă că intenţionează să crească numărul poliţiştilor şi să întărească punctele de control. Cer şi repatrierea imediată a tuturor migranţilor ilegali, dar acest lucru nu este posibil în absenţa unor acorduri cu ţările de origine. Au promis şi 10.000 de noi locuri de muncă pentru a accelera procesul de examinare a solicitărilor de azil, o măsură considerată utilă de specialiştii în migraţie.

Europa

Democraţii vor un minister al economiei pentru zona euro, introducerea eurobondurilor comune pentru finanţarea zonei euro şi alegerea directă a preşedintelui Comisiei Europene. În acelaşi timp, vor reducerea datoriei de 132% din PIB-ul italian (cea mai mare din Europa după Grecia) la 100% într-o perioadă de 10 ani. Un plan prea ambiţios, comentează numeroşi experţi. 

Dacă Forza Italia are o poziţie mai degrabă proeuropeană, Liga Nordului rămâne puternic eurosceptică. Potrivit acesteia din urmă, Italia ar trebui să iasă din blocul comunitar dacă Uniunea nu-şi schimbă regulile fiscale. „Vrem să rămânem în UE numai dacă putem renegocia toate tratatele care ne limitează suveranitatea noastră totală şi legitimă, în termeni practici reîntorcându-ne la Uniunea Economică Europeană, care a precedat Tratatul de la Maastricht“, se arată în programul Ligii. 

Iar cei de la Cinci Stele promit investiţii mai mari finanţate printr-un deficit mai mare şi, în acelaşi timp, se angajează să reducă datoria Italiei cu 40% în următorii 10 ani, două chestiuni care, potrivit analiştilor economici, duc în două direcţii diferite. 

Italienii se simt abandonaţi de UE

Alegerile de duminică vor fi marcate într-o anumită măsură şi de frustrarea acumulată de italieni în legătură cu Uniunea Europeană, în contextul în care nu puţini sunt cei care simt că au fost abandonaţi de partenerii lor din UE, după cum se arată într-o analiză a Institutului Jacques Delors. 

„Italienii nu au devenit eurofobi, însă manifestă o mare eurofrustrare. Ei manifestă o mare decepţie faţă de Europa care le-a înşelat aşteptările“, a afirmat Sebastien Maillard, directorul centrului european de reflecţie citat. „Europa mamă iubitoare s-a transformat pentru italieni într-o soacră arogantă, indiferentă, care i-a abandonat“, a apreciat el.

Potrivit lui Maillard, „sentimentul de abandon al italienilor“ este explicat de „modul în care europenii au gestionat criza migraţiei“. 

Institutul Jacques Delors a punctat în analiza sa că alegerile din 4 martie se vor derula „sub semnul unei triple crize: economică, a migraţiei şi a reprezentării“, o triplă criză care a contribuit la „schimbarea în profunzime a opiniei italienilor cu privire la UE“. Astfel, „46% din italieni se declară astăzi convinşi că pentru ţara lor ar putea fi mai bine să fie în afara UE“, arată autorii studiului, amintind că în 2012 numai 29% din italieni gândeau astfel.

Uniunea Europeană este îngrijorată de riscul de paralizie politică în Italia după alegerile legislative de duminică şi mizează pe un acord de mare coaliţie între familiile politice proeuropene pentru evitarea „celui mai rău scenariu“.

În cazul unui impas în parlament, unii actori europeni consideră drept o certitudine un acord de coaliţie între Forza Italia şi Partidul Democrat pentru susţinerea prim-ministrului în exerciţiu, Paolo Gentilloni, văzut la Uniunea Europeană ca un „centrist“'.

   

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite