Alegeri prezidenţiale în Franţa. Europa, un subiect amplu dezbătut: Viziunile diametral opuse afişate de Macron şi Le Pen

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emmanuel Macron şi Marine Le Pen la dezbaterea de miercuri seară FOTO EPA-EFE
Emmanuel Macron şi Marine Le Pen la dezbaterea de miercuri seară FOTO EPA-EFE

Stop Europa? Sau mai multă? Acesta este unul dintre clivajele centrale ale luptei electorale dintre Marine Le Pen şi Emmanuel Macron. Populista de dreapta vrea o înlocuire „treptată” a Uniunii Europene cu o „alianţă a naţiunilor”, în timp ce actualul lider progresist de la Palatul Elysee pledează pentru „suveranitatea” şi „autonomia” europenilor.

Subiectul a ocupat un loc important în dezbaterea televizată de miercuri seară. Emmanuel Macron o acuză pe Marine Le Pen că nu a renunţat la ideea de a scoate Franţa din Uniunea Europeană. „Trebuie să reformăm Europa, nu să o părăsim”, i-a transmis el contracandidatei sale în alegerile de duminică.

„Vreau să rămânem” Uniune, dar „într-una profund modificată”, a răspuns ea, apreciind că „nu poate exista o suveranitate europeană, pentru că nu există un popor european”. În plus, a criticat acordurile de liber-schimb.

După înfrângerea în alegerile prezidenţiale din 2017, Marine Le Pen a renunţat la discursul despre „Frexit”, în condiţiile în care francezii se opun acestei idei. Candidata Adunării Naţionale pledează acum pentru „crearea unei Alianţe Europene a Naţiunilor care să înlocuiască treptat Uniunea Europeană”.

Ea speră la organizarea unui referendum care să includă în Constituţie primatul dreptului naţional asupra dreptului european. O iniţiativă văzută de mulţi ca un „Frexit mascat”.

„Celelalte state membre ale Uniunii nu ar lăsa ca un membru fondator să aplice acest program. Uniunea nu îşi poate permite să aibă o Polonie de cinci ori mai puternică în cadrul ei. Probabil s-ar ajunge la tensiuni foarte puternice”, comentează economistul Francesco Saraceno.

Marine Le Pen insistă totodată pentru schimbarea alianţelor. Ea şi-a înmulţit recent reproşurile la adresa tradiţionalului partener german, susţinând că există „diferenţe strategice ireconciliabile” în privinţa cooperării militaro-industriale. În acelaşi timp, îşi afişează apropierea faţă de conducerile eurosceptice ale Poloniei şi Ungariei.

Dar, potrivit politologului Nathalie Brack, Marine Le Pen „are foarte puţini aliaţi la nivel european”. „Există cazul Orban, dar poziţia lui este neclară în Parlamentul European” de la retragerea partidului său, Fidesz, din Partidul Popular European.

„Auzim de multă vreme această idee privind formarea unui front european al dreptei extreme, dar nu se concretizează”, subliniază Brack, profesoară la Universitatea Liberă din Belgia.

Punctul de divergenţă? „Apropierea strategică NATO-Rusia” cerută de Le Pen odată cu încetarea războiului din Ucraina. Este un mesaj greu de înţeles la Varşovia, unde există o „inamiciţie istorică şi neîncredere faţă de Rusia”, explică Francesco Saraceno.

În programul său de campanie, Marine Le Pen afirmă că vrea să reducă cu 5 miliarde de euro contribuţia Franţei la bugetul UE, în prezent în valoare de 26,4 miliarde de euro.

Emmanuel Macron (LREM) vede acest aspect total altfel. Insistând pe „suveranitatea naţională şi europeană”, preşedintele în exerciţiu al Franţei vrea totodată o „autonomie energetică, tehnologică şi strategică” pentru Europa.

„Spre meritul său, cuplul franco-german a dat un impuls semnificativ planului european de redresare” post-COVID-19, în valoare de 750 de miliarde de euro, „o inovaţie care va rămâne”, crede Francesco Saraceno.

La mai bine de 15 ani de la „Nu”-ul francez la referendumul privind Tratatul Constituţional European din 2005, Europa rămâne o linie de fractură în Franţa, aşa cum arată polemica de la începutul lunii ianuarie cu privire la înlocuirea steagului francez cu steagul european pe Arcul de Triumf, comentează AFP.

Arborarea steagului UE pe Arcul de Triumf la începutul lui ianuarie a fost calificată drept scandaloasă, un atac la adresa identităţii naţionale, de către Marine Le Pen.

Decizia a fost luată cu caracter temporar pentru a semnala preluarea de către Franţa a preşedinţiei rotative a UE. În cele din urmă, steagul francez a fost arborat din nou pe Arcul de Triumf. O victorie a mea, a clamat Marine Le Pen. Am procedat conform unui plan stabilit din timp, a explicat ministrul francez al Afacerilor Europene, Clément Beaune.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite