Agitaţie pe scena politică din Bulgaria după ce ministrul Apărării a minimalizat ameninţarea rusă

Premierul Kiril Petkov FOTO EPA-EFE

Ministrul bulgar al Apărării a agitat apele pe scena politică de la Sofia după ce s-a grăbit să scrie pe Twitter că, în acest stadiu, nu există motive de a considera acţiunile Rusiei drept o ameninţare directă pentru Alianţă şi zona sa de securitate relevantă.

Potrivit lui Stefan Ianev, nu există circumstanţe care să justifice suplimentarea de trupe NATO pe teritoriul Bulgariei.

Premierul Kiril Petkov a fost nevoit să explice a doua zi poziţia exprimată de ministrul său.

Potrivit lui Petkov, Bulgaria nu a discutat şi nici nu a luat vreo decizie cu privire la o eventuală desfăşurare de trupe NATO suplimentare pe teritoriul său ca răspuns la concentrarea de trupe ruse lângă graniţa cu Ucraina.

„Acest subiect nu a fost discutat nici în guvern, nici cu vreunul dintre partenerii noştri (din NATO, n. red.). Ministrul Apărării are opinia sa personală, care nu este în niciun caz poziţia oficială a guvernului nostru”, a declarat Kiril Petkov, citat de agenţiile internaţionale de presă.

„Am afirmat în mod clar că suntem şi vom fi un membru activ al Uniunii Europene şi al NATO. Prin urmare, decizii de acest fel vor fi coordonate după luarea în considerare a rolului ţării noastre”, a adăugat el.

Petkov a evitat să-şi facă publică poziţia personală pe acest subiect. A afirmat, în schimb, că orice decizie va fi luată după o analiză detaliată pro şi contra şi în urma unor discuţii cu aliaţii occidentali ai ţării sale. Şi s-a exprimat pentru o soluţie diplomatică.

„Avem convingerea fermă că modul cel mai bun de a sprijini politica UE şi a NATO faţă de frontiera noastră estică este prin mijloace paşnice şi diplomatice. Cu cât accentul este mai puţin pe potenţialul militar şi mai mult pe potenţialul diplomatic, cu atât mai bine pentru Bulgaria”, a subliniat el.

Liderul parlamentar al partidului Bulgaria Democratică a anunţat că îl va chema pe Ianev să ofere explicaţii în Comisia de Apărare.

„Noi credem că ţara noastră nu îşi poate permite să fie într-o stare nedeclarată, dar efectivă, de neutralitate în favoarea politicii expansioniste a Kremlinului în regiune”, a declarat Hristo Ivanov.

În contextul în care Rusia masează militari la graniţa cu Ucraina, Occidentul exprimă îngrijorări că Vladimir Putin ar putea ordona un nou atac împotriva ţării vecine, după ce a anexat Crimeea în 2014 şi a încurajat izbucnirea unei rebeliuni proruse în Donbas.

În contextul creşterii ameninţării ruse, Tod Wolters, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, a sugerat, potrivit „Der Spiegel”, că NATO ar trebui să-şi suplimenteze trupele din Bulgaria şi România. Publicaţia germană a precizat că sugestia lui Tod Wolters ar presupune extinderea misiunii „Prezenţa avansată sporită”, care vizează în prezent statele baltice şi estul Poloniei.

NATO a refuzat să comenteze informaţia publicată de „Der Spiegel”, dar, anterior, România şi Bulgaria s-au exprimat pentru o extindere a prezenţei Alianţei pe teritoriul lor. De remarcat este faptul că Bulgaria are un nou guvern începând din 13 decembrie.

Marţi, Vladimir Putin şi-a continuat discursul belicos într-o notă ce sugerează că nu exclude un război. Liderul de la Kremlin a acuzat Occidentul că menţine o „linie foarte clar agresivă” împotriva Rusiei şi a ameninţat cu acţiuni „militare şi tehnice”, prezentate ca „măsuri de represalii”. Declaraţia lui Putin vine după ce a acesta a cerut sub formă de şantaj şi ultimatum ca Ucraina să nu adere NATO, iar Alianţa să nu desfăşoare trupe şi arme suplimentare în afara ţărilor în care acestea erau în mai 1997 (înainte extinderii NATO către Europa de Est). SUA au calificat unele propuneri drept „inacceptabile”, în timp ce Germania a menţionat că ceea ce solicită Rusia nu poate constitui o „bază de negocieri”.

Kremlinul a continuat şantajul miercuri, avertizând, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că nu îşi doreşte un „maraton de negocieri” cu NATO şi să i se ofere „urgent” aşa-zisele garanţii de securitate. O retorică negativă faţă de Ucraina şi NATO care a depăşit nivelul din 2014, când Putin şi-a trimis „omuleţii verzi” în Crimeea şi în Donbas.