„10.000 pe misiune”. Metodele prin care Rusia recrutează europeni pentru a comite sabotaje, incendieri și crimă

Jurnaliști sub acoperire ai mai multor publicații, inclusiv din țările baltice și Polonia, au luat parte la un proiect de investigație privind metodele folosite de Rusia pentru a recruta sabotori peste hotare, relatează OCCRP (Organized Crime and Corruption Reported Project).

Rusia e suspectată de posibile acte de sabotaj în Europa FOTO SHUTTERSTOCK

„Iată o ofertă. Fă un cocktail Molotov, mergi în pădure și exersează asta. Trimite un videoclip. Să începem cu asta”, îl instruiește un recrutor pe un potențial candidat, și anume pe Valeri Ivanov, un estonian de 26 de ani, vorbitor de limbă rusă, de profesie topograf. 

Conversația între un recrutor anonim și jurnalistul sub acoperire are loc pe contul privat de Telegram „Privet Bot”. 

Asemenea oferte de recrutare sunt promovate pe Gray Zone, cel mai mare canal Telegram pro-rus asociat grupului de mercenari Wagner, cu 550.000 de abonați, dar și pe alte canale, precum și pe  Facebook, VKontakte și chiar populara platformă de jocuri Steam.

„Probabil ați văzut deja ce s-a întâmplat în România”, se arată într-un anunț postat pe 7 iulie alături de înregistrări video surprinzând incendii industriale care ar fi fost provocate de sabotori pro-ruși.

„Le este frică că veți fi mai mulți dintre voi. … și sunteți mai mulți. Spune-ți numai cuvântul cheie pivet”, se arată în mesajul de recrutare.

Imaginile din anunț sunt înșelătoare - presupusele acte de sabotaj la care se referă nu sunt reale, surprinzând accidente fără legătură cu sabotajele.

După un scurt schimb, interlocutorul i-a dat mai multe detalii lui Ivanov despre posibile misiuni și plata corespunzătoare: spionarea bazelor militare, incendierea vehiculelor NATO și chiar asasinate contra a 10.000 de dolari „de cap”.

Contul „Privet Bot” nu a fost pus în legătură cu niciun caz specific de sabotaj.

Din cinci agenții de informații europene (Germania, Estonia, Austria și Letonia), patru au confirmat reporterilor că dialogul are similarități cu cazuri de recrutare online ale Kremlinului la care au lucrat.

„Așa-zișii agenți de nivel inferior sunt ieftini, rapizi și siguri”, a spus o sursă de la o agenție de securitate germană. „De multe ori, nici măcar nu știu pentru cine lucrează, dacă este vorba de crimă organizată sau de un serviciu secret. Lanțurile lungi de intermediari fac dificilă atribuirea recrutării unor actori specifici. Toate cele trei servicii secrete ruse ar fi capabile de așa ceva.”

 „Succesul unui atac nu se măsoară prin numărul de proprietăți incendiate sau vandalizate. Este suficient ca societatea să intre în panică și să înceapă să se îndoiască de funcționarea statului”, a explicat Marta Tuul, purtătoare de cuvânt a serviciului estonian de securitate KAPO.

Jurnaliştii au contactat „Privet Bot” pentru o solicitare de comentarii. Nu a răspuns până la momentul publicării investigației.

Între timp, Gray Zone, și alte câteva canale mai mici care au făcut publicitate contului „Privet Bot” au devenit parțial inaccesibile pentru utilizatorii din mai multe țări UE. Canalele erau încă accesibile prin versiunea de browser a Telegram, dar au fost blocate pentru utilizatorii de aplicații mobile sau desktop cu numere din UE. Celor care încercau să le deschidă le apărea un mesaj că nu pot fi afișate întrucât „au încălcat legile locale”.

Drept răspuns la o solicitare de comentarii, reprezentantul Telegram Remi Vaughn a confirmat că Telegram a blocat aceste canale. „Conținutul ce urmărește să-i incite pe alții să comită infracțiuni încalcă termenii și condițiile Telegram și, prin urmare, este eliminat ori de câte ori este descoperit”, a scris el. 

„Plătim bine”

Jurnaliștii i-au creat o identitate care să pară autentică lui „Valeri Ivanov” - acesta avea o familie, o slujbă, un oraș natal și chiar hobbyuri. I-a fost creat un cont pe rețeaua socială rusă VKontakte, și a fost pregătită până și o scanare a unui document de identitate.

După care un reporter a contactat contul „Privet Bot”.

Imediat ce s-a deschis fereastra de chat, i s-a cerut să aleagă limba în care dorea să discute și țara în care se află.

„Bine ai venit, prietene! Dacă citești acest mesaj, avem multe în comun. Înseamnă că vrem să fim utili țării și popoarelor noastre. Împreună putem face față politicienilor care ne manipulează”, se arată în mesajul de întâmpinare, în limba aleasă, rusă.

„Privet”, a început Ivanov, conform instrucțiunilor din reclama de recrutare.

„Am văzut postarea ta, așa că îți scriu”, a continuat Ivanov. „Voiam să aflu dacă pot câștiga niște bani.” 

„Dacă ești gata să lucrezi în Europa, atunci da”, a răspuns recrutorul, după care a întrebat dacă Ivanov acționează singur. Ivanov a răspuns afirmativ.

„Păcat că ești doar tu”, a spus recrutorul. „Ați putea face mai mult ca grup.”

Apoi lui Ivanov i s-au cerut datele personale și i s-au pus întrebări despre experiența militară, inclusiv armele pe care știe să le folosească.

Dar, înainte de a răspunde la întrebări mai detaliate, Ivanov a întrebat despre plată.

„Plătim bine”, i-a răspuns recrutorul, „de la 10.000 de dolari pe misiune”, după care i-a cerut lui Ivanov să confirme că a înțeles „seriozitatea activităților” și „lucrurile periculoase” care sunt așteptate de la el. „Ai ucis vreodată? Ai comis vreo infracțiune?”

Oferte pentru diferite tipuri de misiuni

Apoi a trecut la lucruri concrete. „Cu ce sarcină te descurci: să incendiezi un vehicul militar ucrainean? Un camion ce transportă echipament militar? Să ucizi un fascist pe teritoriul baltic?”

„Primele două sunt în regulă”, a răspuns Ivanov.

La început, i s-a cerut să exerseze cu un cocktail Molotov. Reporterii au încercat să continue conversația și pentru alte detalii.

„Cât pentru a incedia o mașină?” întrebă Ivanov.

„Suntem interesați de obiective și echipamente militare”, a clarificat recrutorul. „Pentru o mașină civilă? Asta nu este nici măcar o misiune. … Dacă în schimb incediezi un tanc sau un vehicul blindat sau o armă modernă, îți dau 10.000”.

„Uite, dacă există un fel de stație radar, e bine și asta”, a adăugat el. „Cel mai bun [echipament de distrus] ar fi al NATO. Dar, în general, oricare [ar fi bun]. Este o chestiune de preț.”

Întrucât recrutorul a menționat și crima, Ivanov a întrebat cât ar fi plătit pentru asta.

„În Estonia și în Țările Baltice sunt mulți care profanează mormintele soldaților ruși”, a răspuns recrutorul. „10.000 pe cap.”

Ivanov a vrut să știe dacă există alte modalități de a câștiga bani.

„Caută depozite de combustibil”, i s-a spus. „Depozite mari de petrol civile. Ucrainenii pot alimenta de acolo. Camioane grele cu rezervoare”.

Când Ivanov a spus că nu cunoaște astfel de facilități, recrutorul a insistat că acestea sunt la îndemână: „Combustibilul se acumulează undeva, care mai târziu este distribuit la benzinării. Nu este un sit secret”.

„Fă o sugestie”, a fost ultimul mesaj înainte ca jurnaliştii să încheie conversaţia.

KAPO, serviciul de securitate internă al Estoniei, are o oarecare experiență în ceea ce privește sabotajul pro-rus. La începutul acestui an, a arestat peste o duzină de persoane acuzate că au executat comenzi de la serviciile speciale ruse, dintre care unele au continuat să vandalizeze monumente naționale și mașini.

Nouă suspecți în acest caz au fost deja condamnați, potrivit KAPO, care nu a precizat însă  acuzațiile. Alți opt sunt judecați în prezent.

Oficialii KAPO au refuzat să comenteze cu privire la contul „Privet Bot”, limitându-se să spună că Telegram este un mediu popular de recrutare pentru serviciile speciale rusești.

„Monitorizăm ceea ce se întâmplă acolo și acordăm o atenție deosebită oamenilor activi”, a spus Marta Tuul, purtătorul de cuvânt al agenției. „Majoritatea colaboratorilor sunt persoane cu antecedente penale, care trăiesc în circumstanțe defavorizate. Sunt motivați de bani.”