Ce este „neijuan”. Fenomenul a luat amploare alarmantă în China, determinând guvernul să ia măsuri

Viziunea chinezilor asupra situației economice a țării și nu numai s-a reflectat printr-o seamă de termeni ce au câștigat popularitate rapid pe internet. Între aceștia, termenul „neijuan”, ce înseamnă mers înapoi sau, în general, involuție, s-a reliefat în ultimele luni, atrăgând atenția guvernului chinez, care încearcă să ia măsuri pentru combaterea fenomenului, relatează The Guardian.

China face eforturi să combată fenomenul involuției FOTO SHUTTERSTOCK

Dificultățile Chinei în plan economic, social și chiar geopolitic  - încetinirea economiei, rata scăzută a natalității, o slăbire a plasei de siguranță socială, izolarea din ce în ce mai mare pe scena globală - au fost reflectate în concepte precum  „tangping” (lying flat), preferința tinerilor de a fi relaxați și a sta degeaba mai degrabă decât să muncească e brânci, respectiv „runxue” (filosofia fugii) ce încapsulează dorința unui număr mare de chinezi de a emigra.

Mai recent, pe fondul situației economice a Chinei, termenul „neijuan” s-a impus ca fenomen viral, dar și unul îngrijorător pentru China.

Neijuan, un concept din sociologie, este termenul chinezesc pentru „involuție” adică incapacitatea sau imposibilitatea de a evolua, atât la nivel individual, cât și ca societate, în pofida celor mai intense eforturi.

În China, termenul a fost folosit pentru a descrie situația în care veniturile scad și economia încetinește. După decenii de creștere rapidă, mulți mileniali chinezi și din generația Z trăiesc acut sentimentul că oportunitățile de care au avut parte părinții lor nu mai sunt disponibile pentru ei și că munca din răsputeri nu mai vine cu recompense garantate.

Atitudinea guvernului chinez față de neijuan

Leadershipul chinez a dat semnale că nu și-ar dori ca idea să câștige în continuare teren. De pildă, în decembrie factorii de decizie de top s-au întrunit la Conferința Centrală Economică asupra muncii, care stabilește agenda economiei naționale.

Conform transcrierii ședinței cu ușile închise, cadrele s-au angajat să „rectifice competiția „involutivă”. Și nu este prima oară când problema a fost pusă în discuție. La Davos în iunie, premierul Chinei, Li Qiang, avertiza împotriva „involuției” în spirală în cadrul economiei mondiale.

Categoriile afectate de fenomenul involuției

Conceptul circulă cu cea mai mare frecvență printre mileniali și cei din generația Z, în special afectată de dificultățile economice ale Chinei.

Șomajul în rândul tinerilor a atins nivelul-record de 21,3% în iunie 2023. Ulterior, guvernul a publicat statisticile cu o metodologie revizuită. Potrivit celor mai recente date, rata șomajului în rândul tinerilor din mediul urban din categoria 16-24 de ani este de 17,1%.

Totodată, Neijan este folosit cu tot mai mare frecvență pentru a descrie starea diverselor industrii.

China investește masiv în ceea ce numește „noi forțe productive de calitate”, ceea ce înseamnă un accent mai mare pe cercetare și producție în anumite sectoare de înaltă tehnologie, cum ar fi energia solară, vehiculele electrice și bateriile. Dar supraproducția, cuplată cu sancțiunile din SUA și alte piețe occidentale, a dus la un război al prețurilor în unele sectoare, afectând serios profitabilitatea acestora.

Cum s-a viralizat neijuan

Termenul circulă de zeci de ani în cercurile academice, dar a devenit viral pe internet abia în 2020. 

Vinovat pentru asta este un student de la Universitatea Tsinghua, o instituție de studii superioare de elită, care a fost filmat în timp ce pedala cu laptopul deschis, sprijinit de ghidon. Curând a fost încoronat drept „regele involut al Tsinghua” și așa s-a născut o memă.

Imaginea a devenit o emblemă a presiunii uriașe în societatea extrem de competitivă a Chinei, care nu permite niciun moment de răgaz.

Fenomenul nu a luat întâmplător amploare în timpul pandemiei de Covid-19, când mulți chinezi s-au simțit blocați atât literalmente, prin lockdown, cât și economic.

Termenul a fost în particular popular în industria tehnologică hiper-competitivă din China. În pofida unei forțe de muncă mai calificată decât oricare generație anterioară, multor absolvenți le-a fost dificil să găsească joburi în sectoare profitabile. Problema s-a acutizat în momentul în care guvernul chinez a anunțat politica de „dublă reducere” în 2021. Menită să ușureze presiunea asupra elevilor, politica a interzis meditațiile online și offline pentru profit, torpilând astfel un sector care anterior fusese un angajator important al tinerilor absolvenți. Un studiu a indicat că 10 milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă în urma acestei politici.