Diabetolog: „Un pahar cu suc de portocale conţine cantitatea de glucoză necesară pentru 24 de ore.“ Cum poate fi prevenit diabetul

Diabetul este o boală în care valorile glicemiei depăşesc normalul

Diabetul zaharat este una din cele mai frecvente afecţiuni la nivel mondial, considerată o problemă de sănătate publică din cauza multiplelor complicaţii pe care le poate genera.

Atunci când glicemia depăşeşte valorile normale, primele care au de suferit sunt vasele de sânge din tot corpul. Vestea bună e că diabetul este o afecţiune cu care se poate trăi normal, cu condiţia ca pacientul să fie disciplinat şi să respecte recomandările medicului în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi tratamentul prescris.

Dr. Julieta Cristescu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, în cadrul Bio-Medica Bucureşti explică ce trebuie să ştim despre diabet, de la factori de risc, manifestări şi alimentaţie, până la prevenţie. Da, diabetul poate fi şi prevenit.

Aproape două milioane de români au diabet

Diabetul este una dintre cele răspândite afecţiuni la nivel mondial, cu un număr impresionant de pacienţi, aflat în continuă creştere. Iar România nu face excepţie. Mai mult, statisticile privind incidenţa diabetului la noi în ţară sunt îngrijorătoare. Numărul românilor care suferă de această afecţiune se apropie de aproape două milioane, adică aproximativ 11,6% din populaţia ţării, potrivit Studiului PREDATOR, efectuat de Societatea Română de Diabet.

 „Diabetul este una dintre cele mai răspândite boli moderne şi am putea să vorbim chiar de o epidemie a diabetului zaharat în lume“, atrage atenţia dr. Julieta Cristescu.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii  - OMS -, diabetul zaharat  - DZ - este reprezentat de un grup de afecţiuni care au la bază o creştere a valorilor glicemice, cu afectarea de fapt a întregului metabolism  - glucidic, lipidic si protidic, ca urmare a scăderii secreţiei de insulină în organism sau/şi scăderii sensibilităţii la insulina proprie ori chiar rezistenţă la aceasta. „Netratată,  generează o serie întreagă de complicaţii, dar poate fi ţinută sub control cu tratament de specialitate şi un stil de viaţă sănătos“.

Cum apare diabetul, de fapt?

Totul pleacă de la glicemie. „Glicemia reprezintă nivelul zahărului din sânge; valorile unei glicemii normale sunt cuprinse între 70-100 miligrame/decilitru, măsurate dimineaţa, pe stomacul gol. Atunci când glicemia depăşeşte acest nivel considerat normal, vasele de sânge sunt primele care au de suferit şi, după cum bine ştim, ele sunt răspândite în tot organismul. Acesta este motivul pentru care diabetul afectează un număr mare de organe - organe ţintă“.

Din fericire, există soluţii pentru a putea combate evoluţia necontrolată a acestor valori ale zahărului din sânge, care dau complicaţii cardiovasculare, renale, oftalmologice, neurologice sau dermatologice, adaugă specialistul.

Printre cel mai des întâlnite complicaţii ale diabetului sunt bolile cardiovasculare - hipertensiune arterială, infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficienţă renală, boala arterială periferică, neuropatie diabetic - leziuni ale nervilor, afectarea vaselor ochilor, problemele de sănătate de la nivelul urechilor, demenţă, sensibilitate mai mare la infecţiile dermatologice bacteriene sau fungice - ciuperci.

De câte tipuri este diabetul?

Deşi cele mai cunoscute tipuri de diabet sunt cele de tip1 şi 2, există mai multe tipuri şi anume: diabet gestaţional şi modificări glicemice ce apar secundar în cazul unei anumite afecţiuni: sindroamele genetice cu o serie largă de simptome, cancerele de pancreas. În lumea medicală, se vorbeşte la ora actuală chiar şi de „subtipuri de diabet“, în continuă activitate de cercetare la nivel mondial, detaliază medicul diabetolog.  

„Diabetul zaharat de tip 1 este forma care se manifestă devreme, la persoane tinere  - din păcate, uneori chiar la vârste foarte tinere - copii mici, şi se traduce printr-o privare de insulină a corpului. Este diminuată sau chiar stopată secreţia de insulină din pancreasul propriu, aşadar aceasta nu mai poate transporta glucoza la celule şi cresc valorile glicemice în sânge, exprimate clasic prin polifagie, polidipsie şi poliurie  - pacientul are poftă exagerată de mâncare şi totuşi slăbeşte, are o sete necontrolată, urinează mult şi des. Pentru ca pacienţii să supravieţuiască, este nevoie de tratament obligatoriu cu insulină, adică cu ceea ce lipseşte  - şi de aceea este denumit "insulinodependent", pentru ca boala să fie ţinută sub control“.

Diabetul de tip 2 apare de obicei, la adulţi, pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. În aceste cazuri, de obicei, moştenirea genetică îşi poate spune cuvântul, dar foarte mult cântăreşte aici modul de viaţă, cu toate consecinţele: creşterea în greutate, obezitatea, lipsa activităţii fizice, consumatoare de glucoză. „Aici nu vorbim de la început de o lipsă de insulină, ci de un defect  de utilizare a ei, ca o consecinţă a rezistenţei la insulină  - lipsă de răspuns a celulelor la insulina proprie sau un defect de preluare corectă a ei de celulele mult prea încărcate cu grăsime. Degeaba există insulină în corp, dacă aceasta nu poate facilita trecerea glucozei în celule, pentru a elibera energie, astfel încât, cu timpul, se produce încet o epuizare a secreţiei de insulină şi atunci este necesar ca terapia să fie cu insulină“, adaugă dr. Julieta Cristescu.

Diabetul gestaţional este cel care poate să apară în timpul celor nouă luni de sarcină şi, de obicei, dispare după naştere.

Modificările glicemice apar secundar, mai ales în caz de pancreatite severe, cancere de pancreas, dar şi alte afecţiuni şi tratamente agresive pentru organism.

Ce înseamnă prediabet

De asemenea, vorbim în prezent din ce în ce mai mult de Prediabet. Acesta se traduce prin modificări metabolice, în special ale glicemiei, care nu intră la diagnosticul de diabet zaharat, dar preced instalarea acestuia. Mai exact, nu este vorba de o afecţiune propriu-zisă, dar ponderea lui în a genera boala este în mod cert dovedită. „Nu suntem în stadiul de diabet, dar există condiţii medicale propice pentru a dezvolta afecţiunea. Dacă se adaugă modificări ale lipidelor şi ale tensiunii arteriale, se adună mai mulţi factori de risc care exprimă un sindrom metabolic şi care duc la diabet zaharat, dacă nu se previne instalarea acestori modificări şi înainte de se declanşa diabetul cu toate complicaţiile sale. Iată de ce vorbim de prevenirea diabetului zaharat“, spune medicul diabetolog.

„Nu zahărul în sine e periculos, ci cantitatea mare de produse dulci consumate“

Mulţi sunt cei care cred că responsabil pentru apariţia diabetului este zahărul, însă nu alimentul în sine este periculos, ci cantitatea mare de produse dulci consumate, pe care organismul nu o poate transforma în energie. În schimb, produsele dulci sunt periculoase chiar şi în cantităţi mici pentru un organism afectat deja de această boală.

„Unele persoane preferă să renunţe la micul dejun în favoarea unui suc de fructe, pe motiv că este mai sănătos şi au mai multe şanse să slăbească. Dar un fresh este făcut din două sau trei portocale. După doar un pahar cu suc proaspăt stors, am bifat deja cantitatea de glucoză necesară pentru 24 de ore. Sucul de fructe este dăunător pentru că înseamnă foarte multă glucoză, consumată într-un timp foarte scurt, ceea ce predispune la acumularea de kilograme în plus şi, în principal, la creşterea valorilor glicemiei. Este mai bine să se mănânce fructul ca atare“, detaliază medicul.  

Mai mult, medicul recomandă ca fructele să fie consumate între micul dejun şi prânz, la un anumit timp după masă, în niciun caz la cină, pentru ca digestia să decurgă corect. În caz contrar, generează o stare de supraplin, de balonare, de disconfort.

Moştenirea genetică, un indice de masă corporală mare, sindromul rezistenţei la insulină, afecţiunile celulelor din pancreas pot conduce la apariţia diabetului. Factori de risc: hipertensiune arterială, colesterol şi trigliceride crescute, probleme de sănătate ale inimii şi ale vaselor de sânge, sindromul ovarului polichistic, anumite afecţiuni ale pielii, dar şi un stil de viaţă nesănătos, fumatul, consumul de alcool şi, în mod special, sedentarismul.

Diabetul poate fi prevenit!

Chiar dacă riscul de a face diabet este mare, mai ales în cazul celor cu predispoziţie genetică, modificarea stilului de viaţă este esenţială în prevenţia bolii şi a complicaţiilor acesteia. „Este important să depistăm din timp riscul de a face diabet şi să consultăm un medic. Munca specialistului este de a evalua, de a pune un diagnostic şi de a interveni asupra factorilor de risc, astfel încât să fie reduse şansele ca boala să se manifeste şi de a reduce complicaţiile, în cazul în care diabetul s-a instalat deja“, atenţionează dr. Julieta Cristescu.

Deseori, diabetul este însoţit de sete, senzaţia de gură uscată, dureri de cap, oboseală nejustificată, somnolenţă, piele uscată, urinări frecvente, poftă de mâncare mare, deşi persoana în cauză scade în greutate, răni care se vindecă greu. Acestea sunt primele simptome care trebuie să ne trezească suspiciuni şi să ne trimită la medic.  

„Până la 45 de ani, este recomandat să fie făcute analize care depistează boala o dată la doi-trei ani. Între 45 şi 55 de ani, un control anual al parametrilor biologici este de ajuns, iar după 55 de ani, este obligatorie depistarea factorilor de risc cel puţin o dată la şase luni“, recomandă medicul.

Testul de bază care ajută la depistarea bolii este măsurarea glicemiei, testul de toleranţă alterată la glucoza orală - TTGO; dar având în vedere că, de fapt, în diabetul zaharat sunt modificări metabolice multiple, este bine să se efectueze şi alte determinări.

Medicul diabetolog va decide corect ce şi când să se efectueze pentru un diagnostic şi atitudinea terapeutică corectă. „Diabetul precoce poate fi ţinut sub control prin dietă, urmat de o terapie adecvată, de care dispunem azi, extrem de eficientă dacă este administrată la timp şi sigur, dacă va fi necesară, insulinoterapia, care ajută la reglarea cantităţii de zahăr din sânge, în cazul în care boala este avansată”, mai spune medicul diabetolog.   

Un stil de viaţă echilibrat, din care nu lipsesc alimentaţia sănătoasă şi mesele regulate, exerciţiile fizice, odihna suficientă, hidratarea, diminuarea pe cât posibil a stresului, renunţarea la alcool şi la fumat, prezentarea la timp la specialist, respectarea prescripţiilor medicale sunt esenţiale pentru a reduce riscul de a face diabet.