DDT, o substanță interzisă în urmă cu zeci de ani la nivel european, a fost descoperită în legumele vândute în piețe

Echipa Agro Jurnal a realizat un material în care sunt testate ceapă și salată cumpărate dintr-o piață din Tulcea, care conțin DDT - o substanță interzisă în urmă cu zeci de ani la nivel european – în limitele maxime admise.

Ceapa produsă în România nu este mai puțin periculoasă decât cea importată Arhivă Adevărul

Contaminarea cu DDT este la nivel extins în mediu și în pânza freatică, ca urmare a folosirii intense în trecut, în special în țările postcomuniste, susține Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a lansat în februarie un nou studiu pentru a vedea impactul cumulativ al urmelor de pesticide pentru sănătatea umană.

Trasabilitatea mărfurilor agricole este de asemenea o mare problemă pentru România, fiind mai multe țări din afara UE care exportă legume și fructe în țară.

Pot exista până la 9 pesticide - inclusiv fungicide - și un viermicid în câteva legume folosite pentru o simplă salată făcută acasă, conform jurnaliștilor Digi 24. 

Substanțele pot fi în limitele admise la nivelul UE, însă cumulativ efectele acestora nu sunt pe deplin înțelese. în ceapa din Sabangia, Tulcea, s-au descoperit urme de DDT, ceea ce ne alarmează, pentru că este un insecticid interzis de zeci de ani și în România, poate înainte de 1991. Cel mai probabil, contaminarea s-a făcut din pânza freatică, acolo unde substanța periculoasă a ajuns. DDT, insecticidul interzis, are remanență foarte mare în sol și în apă. A contaminat floră, faună, apă, sol, etc.

Legumele mai aveau și un viermicid folosit chiar și în uz uman, tiabendazol, folosit de cei care lucrează în legumicultură, în situația post-harvest (după ce le recoltezi) pentru a feri leguma respectivă la transport să nu dezvolte alte insecte, ca să arate frumos la raft.

Recent, echipa AgroJurnal a dus la testare în laborator avocado, un produs consumat de români, considerat sănătos. Rezultatele sunt neașteptate. Au fost descoperite atât urme de pesticid, cât și de erbicid în acest fruct, inclusiv în avocado bio.

Mărul, salata și roșiile, cele mai contaminate cu pesticide

Nu este un caz singular. Peste 1.300 de probe de legume din România au fost analizate de experții fitosanitari, care au descoperit urme de pesticide în peste 40% din acestea, aproape dublu față de anul anterior. Cele mai periculoase sunt mărarul, salata și roșiile. Probele analizate provin din marile bazine legumicole din sudul țării, iar în 67% din probele de mărar și salată și în 64% din probele de roșii s-au găsit pesticide.

„28 de probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mari decât limita maximă admisă (LMA), conform cu limitele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală, cu modificările și completările ulterioare. Din numărul total de 2.989 probe analizate, 2.122 au fost probe de legume, 592 probe de fructe și 275 probe de cereale“, a transmis Autoritatea Națională Fitosanitară.

Reziduurile provin mai ales de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere. Reziduurile de pesticide pe care experții fitosanitari le-au găsit în legume sunt: azoxistrobin, ciprodinil, etefon, boscalid, acetamiprid, fluopiram, cipermetrin, fenxeamid și piraclostrobin, iar în unele cazuri, nivelul a depășit cu mult maximele admise pentru unele substanțe.

Nici fructele din jumătatea de sud a țării nu stau mai bine, din cele 592 de probe de fructe analizate în 2023, 58,9% au conținut reziduuri de pesticide. Categoriile de fructe cu procent mare de astfel de urme de substanțe sunt: gutuile, strugurii, caisele, piersicile și căpșunele.

Cei care pot da sancțiuni pentru astfel de nereguli sunt inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene, în urma notificării de alertă primită ca urmare a neconformității înregistrate, potrivit Autorității Fitosanitare.

La solicitarea „Adevărul“, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor, a specificat: „Conform planificării anuale din Programul Național de Monitorizare, probele au fost prelevate de la producători, din piețe, market, supermarket și en-gross“.