REVIEW OnePlus 3T - Un telefon ca o unealtă eficientă

OnePlus 3T a fost lansat spre finalul lui 2016. Deşi mai uşor de cumpărat decât primele două modele ale companiei, încă vine greu din China. Este însă modelul care atinge majoritatea cerinţelor, în special preţul.

Primul OnePlus a fost un test pentru toată piaţa: poţi face un telefon bun, la preţ rezonabil, şi să nu dispari de pe piaţă? Un startup din China a demonstrat că poate. Nu ştiu exact câţi bani fac, dar pregătesc un nou telefon pentru 2017 şi impresiile plăcute pe care le-a lăsat OnePlus 3T mă fac să cred că vom mai auzi de ei şi în 2018.

Asta în ciuda tuturor numelor consacrate de pe piaţă şi a celor noi care se vor înghesui în bătăia pe preţ. 

Ce-i drept, în prezent, sunt extrem de multe telefoane din China pe piaţa din România. Preţul e prea bun să-l ignori, dar vine la pachet cu instabilitate hardware şi software, unde OnePlus încă e la un nivel ridicat. E un telefon mare, după gusturile mele, nu este cel pe care l-ai pune pe primul loc în topuri, dar este unul cu Android pe care l-ai putea recomanda fără probleme.

Ce am înţeles despre OnePlus 3T am comparat cu OnePlus 2, telefon pe care l-am folosit cam o lună în primăvara anului trecut.

O galerie foto cu poze de produs în care apare OnePlus 3T.

OnePlus 3T - hardware şi calitate

Pe specificaţii, telefoanele cu Android n-au avut neapărat o problemă în a se remarca. Ziceam şi mai sus, încă de la primul OnePlus a pus hardware bun. OnePlus 3T e un 3 actualizat pentru a călca peste Note 7, deja celebru pentru probleme sale. Astfel că au fost aduse componente noi, pe alocuri.

Carcasa e din metal, acum disponibil şi într-o nouă nuanţă de culoare, iar faţa e ocupată de un ecran negru şi marginile lui. Butonul pentru Home şi gesturi e şi senzor de amprentă, acum şi fără problemele pe care le aveau unele unităţi de OnePlus 2. Funcţionează foarte repede şi dacă nu-ţi mai place ca buton, le ai pe cele digitale, pe ecran. Fizic este un salt imens între prima unitate OnePlus şi aceasta, a patra.

Ecranul e unul de 5,5 inci full HD AMOLED, sistemul de operare este deja Android 7 Nougat (cu mici modificări aduse de companie, dar interfaţa a rămas aceeaşi), are un procesor Qualcomm Snapdragon 821 cu două nuclee la 2,35GHz şi două la 1,6GHz, iar memoria RAM e de 6GB. Aici, OnePlus 3T încă e pe Samsung Galaxy S8 şi mai ai nevoie de RAM pentru procesele din fundal, mai ales că Android nu are un renume foarte bun la gestionat resurse.

Ai port USB-C (nu mai e o surpriză de la OnePlus 2 încoace), baterie de 3.400 mAh cu o autonomie respectabilă, mufă de căşti şi cea mai mare actualizare: cameră de 16 megapixeli pe spate cu f/2 şi detecţie de fază pentru focalizări mai rapide. Există şi stabilizare de imagine, există şi posibilitate de a filma 4K. Pe faţă e un senzor de 16 megapixeli, la fel, minus stabilizarea şi 4K.

N-aş zice nici că OnePlus 3T arată foarte bine - nu te dă pe spate -, dar nu-i nici urât. Este tipul acela de telefon care trece neobservat, îşi face treaba, se încarcă repede (Dash Charge) şi are ecranul cu o diagonală peste medie, dar sub cele mai mari. Pe scurt, e utilizabil.

Ce-i remarcabil şi regretabil la OnePlus 3T

Am apreciat încă de la OnePlus One că sistemul de operare nu-i modificat. Atunci a debutat cu Cyanogen, între timp îi spun versiunii modificate de ei Oxygen. În fine, este Android cum vine de la Google adaptat pentru telefonul lor. La capitolul acesta chinezii dovedesc că au înţeles cum merg pieţele europene şi nord-americane. Nu poate fi decât o bază pentru premise optimiste în cazul OnePlus 4.

Totodată, senzorul de amprentă e foarte rapid. Nu mi-am dat seama de asta decât când am revenit la iPhone 7 şi diferenţa e sesizabilă pentru un hardcore user ca mine, care se uită la telefon (deşi am şi ceas inteligent) de câteva sute de ori pe zi. În aceeaşi notă a vitezei, cu 6GB de RAM şi cel mai bun procesor de anul trecut, telefonul acesta e va fi bun (în speranţa că primeşte şi Android O) încă un an. Observ astfel că punând mai multă memorie mai scapi de problemele inerente din Android.

Sunt două versiuni de OnePlus 3T: cu 64GB şi 128GB. Încă o dată, nici acesta n-are slot de card microSD şi nu e un minus. Dacă vrei mai mult spaţiu, iei versiunea mai bună. Am testa cu 128GB şi e o plăcere să n-ai grija spaţiului, să faci câte poze vrei şi să nu te uiţi la ce aplicaţii ai uitat instalate în sistem.

Încărcarea e rapidă şi ecranul rezonabil. Nu-i la fel de bun ca ce oferă Samsung, dar nici la fel de prost ca ce au alţii cu LCD. De fiecare dată când revin la OnePlus 3T îmi este din nou întărită ideea că full HD încă e suficientă pentru orice telefon care nu devine dispozitiv de realitate virtuală. Cu o densitate de 401 pixeli per inci, e suficient în utilizarea de zi cu zi, văzut filme şi jocuri. Şi autonomia măcar n-are de suferit.

E regretabil însă că deşi senzorul camerei e de 16MP, OnePlus încă nu a alocat mai mult interes acestei componente. Algoritmul pe care îl folosesc (în mare parte cel predifinit din Android) nu este suficient de bun pentru ca un smartphone să iasă în evidenţă. Se vede asta foarte bine în cazul Google, care a construit un algoritm separat pentru Pixel. Era cazul.

Rezoluţia e excelentă, mai mult decât vei avea vreodată nevoie, dar autofocalizarea nu-i suficient de rapidă, în video este destul de haotică (poate chiar şi prea grăbită), iar produsul final are mult prea mult zgomot de imagine pentru un smartphone fabricat în 2016. Huawei, Samsung, Apple sunt trei companii care au învăţat mai bine din capitolul acesta. Poate şi OnePlus pe viitoarea versiune. Senzorul e oricum de la acelaşi producător, mai contează software-ul.

Lipseşte, deşi nu-i neapărat necesară, rezistenţa la apă şi praf. Aici nu sunt foarte multe companii din vârf care să se agite, dar deja devine o normă şi nu mi-ar displăcea ca telefonul să reziste măcar la ploaie, nu la făcut baie cu el. Următorul pas ar putea fi pentru OnePlus 4 în direcţia aceasta.

Concluzia pentru OnePlus 3T

Găsesc potrivit să caracterizez acest telefon drept unul care nu atrage atenţia. În afară de 6GB de RAM şi o cameră de 16MP, este o unealtă şi atât. Nu te dă pe spate cu design, funcţionalităţi, ba chiar aş zice că e minimalist. Funcţionează însă fără probleme, securizează datele, primeşte actualizări mult mai repede decât furnizează producătorii mari şi foloseşte un Android curat.

A nu se confunda: OnePlus nu-i Apple sau Samsung şi nici Huawei. Preţul mai mic e resimţit la unele capitole (vezi camera foto), dar cei mai mulţi utilizatori nu sunt la fel de scrupuloşi. Întrebarea poate fi simplă: merge-şi face treaba? Merge. Dacă ţi-e potrivit un ecran de 5,5 inci şi te enervează interfeţele producătorilor, iar preţurile sunt mari, OnePlus 3T e o alegere bună.