Noul sediu Vodafone e pentru o nouă generaţie de angajaţi şi directori

Vodafone şi-a schimbat sediul din Bucureşti. De afară nu-i nimic special la acesta nou, dar în interior Vodafone susţine că şi-a construit un oraş.

„Vodafone City“ este ceea ce ar trebui să ştii despre noul sediu al operatorului telecom. În două cuvinte şi-a rezumat modul cvasi-democratic în care îşi va desfăşura activitatea pe parcursul următorilor ani. Ravinder Takkar, directorul Vodafone România, susţine că pentru tehnologie au alocat fonduri de câteva milioane de euro, iar despre investiţia în clădire nu vor vorbi, este confidenţială.

În cifre „seci“, noul sediu înseamnă un spaţiu de muncă pentru circa 2.300 de angajaţi din toate departamentele companiei, care înainte lucrau în trei sedii diferite, pe o suprafaţă ocupată de Vodafone de 17.800 metri pătraţi, distribuiţi pe etajele 1-8, mezanin (unde are şi fundaţia o cameră a sa) şi o parte din parter. Conceptul de design este „Vodafone City“, inspirat din aspectul şi diversitatea oraşului. De aceea sălile de conferinţă au denumiri după puncte de reper din oraş. Şi printr-un cod QR afli detalii istorice şi urbanistice despre ele.

Investiţia în dotări şi funcţionalităţi se „traduce“ în 94 de săi de şedinţa cu WiFi şi sisteme de videoconferinţă - pe care angajaţii le rezervă prin aplicaţia dedicată; dacă nu se prezintă la timp, pierd rezervarea -, zonă extinsă pentru traininguri (Vodafone Learning Center) la mezanin, pe 1.000 mp, bucătărie complet echipată pe fiecare etaj, sistem de „pontare“ a personalului şi de securizare a clădirii prin cartele. De asemenea, angajaţii pot folosi telefonul pentru a-şi deschide uşile, dacă li se pare învechită cartela.

Lista de dotări continuă cu săli pentru cursuri tehnice şi soft training, scaune de masaj pe fiecare etaj, cameră cu bibliotecă digitală - scanezi un cod QR de pe cotor şi o găseşti electronic, masă de biliard, ping pong şi air hockey, dar şi terase pe fiecare etaj, duşuri şi scaune ergonomice. Sediul a fost amenajat în patru luni, iar mutarea s-a derulat de-a lungul uneia. Au folosit 233 de kilometri de cablu.

Este interesant însă că în zona customer center sunt ecrane pe care pot fi văzut în timp real numărul clienţilor care aşteaptă. Dacă e verde, e bine, dacă nu, e de muncă. „Am introdus acest sistem, deoarece nu e doar responsabilitatea angajaţilor care interacţionează direct cu clienţii, ci trebuie să ştie şi ceilalţi situaţia“, a explicat directorul.

Pentru acelaşi director, pe cât de mare este compania pe care o conduce, pe atât de mic este spaţiul său de unde o conduce. În fapt, n-are birou. Sau n-are unul fix, prestabilit, închis. Lucrează alături de ceilalţi angajaţi, unde găseşte loc. Este o formă de optimizare a spaţiului de lucru, dar mai important este că directorul nu mai este, la nivel psihologic, deasupra tuturor, ci este printre angajaţi.

Revenind la clădire, are certificat de imobil „verde“ - lumini care sunt oprite automat - şi au fost realizate câteva eficientizări, cum ar fi că pentru gunoi există recipiente într-un singur loc pe etaj. Aici, fiecare angajat îşi sortează gunoiul, astfel încât reciclarea să fie mai uşoară. De asemenea, şi printarea documentelor se face într-un singur loc. 

De asemenea, există o cutie de „miss it“, unde sunt adunate obiectele pierdute. Sunt depuse acolo şi accesul se face vineri, la ora 16. Takkar spune că nu e vorba de o pedeapsă, ci de deprinderea unui comportament: nimeni să nu uite nimic personal pe birou. Şi cum niciun birou nu e precis al cuiva, e de înţeles regula. Totodată, birourile suprapopulate din corporaţii sunt un stereotip real. Dar angajaţii au vestiare alocate unde îşi pot depozita lucrurile personale.

Pentru acelaşi open space unde nimeni n-are exact un birou, Vodafone a implementat şi un sistem de antifonare cu mochetă specială, separatoare pentru birouri şi arhitectură care să „spargă“ designul de hală în care angajaţii s-ar simţi ca la uzină. Iar în zona de „customer care“, angajaţii care îţi preiau ţie apelurile telefonice au geamuri transparente între ei tocmai pentru a elimina disconfortul pe care l-ai putea simţi după ce munceşti o zi întreagă între trei pereţi de metal sau plastic. Aşa, ai sentimentul că nu eşti singur.

În timpul prezentării sediului, directorul Vodafone a menţionat că investiţia nu este pentru acest an sau următorul, este pentru viitorii 10-15 ani. Totodată, fără a fi singura companie care gândeşte aşa, reflectă tendinţele pe care angajatorii le au: banii nu mai sunt atât de importanţi, devin esenţiale mediul, beneficiile extrasalariale, flexibilitatea programului, după cum arăta un studiu Smartree prezentat în aprilie 2016.

Pentru aceşti oameni, aproape 2.300 la Vodafone, se poate dovedi mai important că directorul nu are birou fix - celebrul „acvariu“ de unde vede tot, decât un salariu cu câteva sute de lei mai mare.

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!