Internetul tuturor lucrurilor salvează Planeta

Martin Curley de la Intel Labs Europe FOTO Intel

Pentru că previziunile climatologilor sunt sumbre, specialiştii se gândesc să preîntâmpine o catastrofă folosind soluţii tehnologice mai bune. De pildă, oraşele inteligente vor culege date de la gadget-urile ale locuitorilor permiţând administraţiei să corecteze emisiile de dioxid de carbon.

Pe lângă sursele alternative de energie şi programele de educaţie ecologică, mai există o posibilă rezolvare ale problemelor mediului. „Cum opreşti ceva care pleacă din punctul A şi se îndreaptă spre punctul B, când punctul B este un rezultat nedorit? Ai putea, în primul rând să construieşti un zid. Să impui restricţii şi taxe. Dar acest lucru nu este eficient. Cel mai bine ar fi să construieşti un viitor mai bun şi lumea nu s-ar mai duce în punctul B, ci ar opta pentru planul C“, explică Martin Curley, directorul Intel Labs Europe. Planul C prevede construirea de soluţii tehnologice cu funcţionalităţi mai bune şi mai eficiente din punct de vedere al consumului de resurse.
Totuşi, pentru a construi aceste tehnologii, este nevoie de informaţii, care pot fi colectate atât prin senzori ficşi, montaţi în diverse zone din oraşe, cât şi prin senzori mobili, purtaţi de cetăţeni la încheietură sau în buzunar.

Senzori pretutindeni

Procesorul Intel Quark si-a facut apariţia, în urmă cu câteva săptămâni, în placa de dezvoltare Galileo. Aceasta este destinată hobby-istilor şi mediilor academice şi poate fi folosită pentru crearea unor proiecte interesante: de la roboţi autonomi şi sisteme de automatizare, la sisteme de iluminat ambiental şi instalaţii artistice. Toate acestea contribuie la crearea Internetului Tuturor Lucrurilor, dar roboţeii care se pot deplasa dintr-un punct în altul nu pot salva lumea.

Totuşi, Quark nu este destinat numai amatorilor şi studenţilor. SoC-ul (n. red. – System On Chip) de la Intel a fost gândit, în primul rând, pentru marile industrii. Astfel, procesorul Intel poate fi combinat cu numeroşi senzori pentru a optimiza consumul de căldură, de energie electrică şi pentru a testa calitatea aerului şi a apei. „În Dublin şi în Londra construim o platformă de monitorizare ambientală pe bază de Quark. Mai avem şi o platformă de gestionare a consumului de curent electric“, explică Charles Sheridan, directorul Intel Collaborative Research Institute for Sustainable Connected Cities Research din Londra. Acesta spune că microprocesorul Inel va fi implementat în infrastructura oraşelor inteligente.

Sisteme de monitorizare există deja în oraşe, însă fragmentarea platformelor scade viteza de culegere a informaţiilor şi, implicit, viteza cu care se poate. Totuşi, această unificare vine cu riscuri privind securitatea. Să preiei controlul asupra unui singur sistem poate fi mai uşor pentru hackeri. În acest sens, cei de la Intel au implementat în cip soluţii de securitate produse de subsidiara McAfee, cumpărată în 2010, pentru suma de 7,68 miliarde de dolari.

Locuitorii, „gardienii“ oraşelor

Cum convingi oamenii să contribuie la colectarea de informaţii? Prin jocuri. Conceptul de „gamification“ presupune folosirea de metode de fidelizare specifice jocurilor şi transformarea realităţii într-o competiţie amuzantă. Astfel, tehnologia încurajează comportamentele dorite prin manipularea predipoziţiei psihologice umane de a se juca. Tehnica încurajează oamenii să execute activităţi pe care în mod normal le-ar considera plictisitoare. Aplicaţia City Watch este disponibilă locuitorilor din Dublin, Irlanda, şi le permite acestora să marcheze pe o hartă atât lucrurile pozitive (spaţiile verzi, biodiversitatea etc.), cât şi cele negative (lipsa pistelor pentru bici din oraş. Această marcare le oferă puncte, care pot fi transformate în diverse premii din partea administraţiei.

Pe lângă aceste informaţii, oraşele inteligente vor culege date şi de la diverse dispozitive inteligente ale locuitorilor. De exemplu, senzorii de temperatură din maşinile conectate vor putea transmite informaţii sistemului.

Maşina electrică care ştie când trebuie să se încarce

Cei de la Intel au derulat cu succes un experiment, tot în Irlanda. Aceştia au testat un sistem inteligent prin care maşinile electrice se încărcau mai eficient, în funcţie de distanţele parcurse în fiecare zi. Astfel, şoferii spuneau care va fi traseul lor şi sistemul încarcă maşina exact cât este nevoie. Maşina nu stă conectată la sistem după ce încărcarea este efectuată şi astfel se economiseşte curent. „Ca planetă, avem suficientă tehnologie pentru a găsi răspunsurile la problemele mari. Maşina, când este conectată, nu trebuie să se alimenteze doar pentru că este legată la sistem, ci trebuie să se alimenteze pentru că «dă mâna» cu sistemul şi îi spune că ar fi un moment bun să se încarce“, a explicat Moynagh.

Astfel, prin acest experiment, s-a demonstrat nu numai o scădere a emisiilor de carbon ca urmare a consumului redus de energie electrică, dar şi o scădere a costurilor suportate de proprietari, de 44,5%, iar durata de viaţă a bateriilor a crescut şi ea cu 50%. Sheridan spune că, în condiţiile în care fondurile ar fi nelimitate, implementarea tehnologiilor ar dura până la 10 ani.

Tehnologia salvează România?

Internetul Tuturor Lucrurilor există şi în România, iar unele aplicaţii pot fi folosite la fel ca City Watch în Dublin. De exemplu, Urban Hero, dezvoltată de Adonis Software, permite raportarea problemelor întâlnite în oraş: coşuri de gunoi rupte, cabine telefonice abandonate, maşini lăsate de izbelişte. Totul se face cu ajutorul raportării de către utilizatori, iar pe o hartă aceste probleme sunt indexate. Adonis încearcă să facă un parteneriat cu Primăria Bucureşti, pentru dezvoltarea sistemului. Pe acelaşi principiu funcţionează şi Gropometru. Deschizi aplicaţia, iar accelerometrul înregistrează gropile şi le pune pe o hartă. Dacă autorităţile ar lua baza de date în seamă, s-ar putea verifica mai uşor stadiul lucrărilor sau garanţia asfaltării.