Internet rapid şi lipsa competenţelor digitale: românii, pe ultimul loc în UE
0Raportul de ţară 2016, publicat de Comisia Europeană, arată că în România angajaţii încă sunt la cel mai slab nivel de abilităţi IT din Uniunea Europeană.
Aceeaşi concluzie este prezentată şi în raportul DESI 2016, care plasează ţara noastră pe ultimul loc, cu cel mai scăzut indice al economiei şi societăţii digitale din Europa. Ignoranţa digitală duce la pierderi anuale de mii de euro pentru fiecare angajat nepregătit IT. Totodată, România are cel mai mic procent de utilizatori de Internet în mod regulat din UE (52% faţă de 76% în UE) şi 32% din populaţie nu a utilizat niciodată Internetul (vs. 16% în UE).
Potrivit aceluiaşi raport, mai puţin de jumătate (46%) din forţa de muncă din România au abilităţi digitale suficiente (faţă de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice. Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor digitale ar putea genera locuri de muncă şi ar sprijini dezvoltarea sectoarelor e-guvernare şi e-commerce. Datele arată că digitalizarea administraţiei publice se întâmplă lent şi cu întreruperi.
Astfel, doar 8% din utilizatorii de Internet români au transmis online formulare publice comparativ cu o medie europeană de 32% . În ciuda progreselor din ultimii ani, potenţialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat. În 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11% comparativ cu media europeană de 53%). Gradul de participare la programe de educaţie a adulţilor este cel mai scăzut din UE (1,5% în 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%).
Există o tendinţă periculoasă conform căreia, pe măsură ce tinerii pătrund pe piaţa muncii, angajatorii şi formatorii presupun că aceştia deţin competenţe digitale „înnăscute” sau că sunt „nativi digital”. Totuşi, numeroase studii au arătat că această presupunere este o eroare periculoasă. Nu există niciun motiv particular datorită căruia tinerii s-ar putea naşte alfabetizaţi digital, aşa cum nu există un argument conform căruia ei ar fi în stare să conducă nativ un automobil sau, firesc, să se nască ştiind deja să scrie şi să citească. Alfabetizarea digitală, la fel ca alfabetizarea convenţională, reprezintă ceva ce trebuie învăţat.
Un studiu din Olanda a arătat că preţul pentru timpul pierdut din cauza lipsei de competenţă a angajaţilor în utilizarea computerului ar putea ajunge la 19,3 miliarde de euro doar în această ţară. Un studiu similar din Italia a estimat că ignoranţa digitală costă economia italiană peste 15 miliarde de euro anual.
Se încarcă comentariile...
