Muşchi reptilieni vechi de 250 de milioane de ani, observaţi la embrionii umani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Embrionii au la mâini muşchi asemănători celor ai unor reptile, vechi de 250 de milioane de ani, dar aceştia, în majoritatea cazurilor, dispar înainte de naştere. Acestea sunt rămăşiţe firave, însă dintre cele mai vechi, ale evoluţiei observate până acum la oameni, scriu oamenii de ştiinţă în jurnalul Development, potrivit BBC.

Biologii spun că au o vechime de 250 de milioane de ani, din perioada în care reptilele au făcut tranziţia către mamifere. Nu se ştie de ce corpul uman le produce, iar apoi le îndepărtează. Ipoteza cercetătorilor este că dezvoltarea lor este cea care conferă dexteritate degetelor mari de la mână. Spre deosebire de celelalte, degetele mari au păstrat un muşchi în plus.

Scanările 3D ale 15 embrioni şi feţi umani între 7 şi 13 săptămâni de gestaţie au arătat existenţa unor muşchi, care dacă persistă după naştere, pot fi legaţi de anumite diformităţi ale membrelor .  

„Avem o mulţime de muşchi care duc la degetul mare, responsabili de mişcări extrem de precise; în schimb, am pierdut o grămadă de muşchi spre celelalte degete”, a spus coordonatorul studiului Rui Diogo, de la Universitatea Howard, SUA.

„În cadrul evoluţiei noastre nu mai aveam prea mare nevoie de ele. De ce totuşi sunt acolo? Probabil, nu putem spune în ceea ce priveşte evoluţia: Uite, o să ştergem cu totul muşchiul care duce la degetele 2, 3, 4, 5 şi îl păstram doar pe cel care merge la degetul mare. 

Probabil nu e chiar atât de simplu, ci trebuie să se formeze un strat al acestui muşchi ca apoi să dispară de pe celelalte degete,  dar să rămână pe degetele mari”, explică cercetătorul.

Acesta precizează că aceste structuri persistente sunt mai surprinzătoare decât alte astfel de rămăşiţe ale evoluţiei, precum aparent redundantul apendice, măselele de minte şi coccisul. În plus, nici un alt mamifer adult nu are aceşti muşchi.

Sergio Almécija, un antropolog care studiază evoluţia la om şi la maimuţe, spune că întrebarea care se pune odată cu această descoperire este ce anume încă nu ştim că mai persistă de acum multă vreme şi ce am mai putea descoperi despre ce anume determină dispariţia şi reapariţia unor anume structuri.

„Pierdem unele lucruri, ceea ce nu înseamnă că devenim oameni mai buni sau că progresăm. Nu o facem. Practic pierdem aspecte care ne-ar face superoameni. Aceşti oameni ar păstra aceşti muşchi pentru că  le-ar da abilitatea de a-şi mişca toate degetele, inclusiv picioarele, ca pe degetele mari”, a spus coordonatorul studiului.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite