Diavolul tasmanian se adaptează pentru a supravieţui în bătălia cu cancerul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO GETTY IMAGES
FOTO GETTY IMAGES

Boala Tumorii faciale tasmaniene (DFTD) afectează cele mai mari marsupiale carnivore din lume de peste 20 de ani. Recent o echipă internaţională de cercetători a surprins o adevărată cursă a înarmării ce se duce între sistemul imunitar al unor indivizi ai speciei şi patogenii producători de tumori canceroase, relatează BBC.

Cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar al animalelor se modifică pentru a răspunde atacului din partea celulelor canceroase, prevăzând un viitor mai puţin sumbru pentru marsupialele în pericol de dispariţie.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă din Australia, UK, SUA şi Franţa lucrează la o strategie de management a unui proces de adaptare care să asigure supravieţuirea diavolilor tasmanieni, „întărind acele căi selective de adaptare care să ducă la coexistenţa între boală şi supravieţuirea animalelor”, a explicat un cercetător de la Universitatea din Tasmania.

Echipa strânge date epidemiologice de 10 ani, încercând să facă predicţii ale ratei de infectare pentru următorii 100 ani mergând pe scenariile stingerii bolii, respectiv pe coexistenţa între boală şi purtătorul ei.

Boala descoperită pentru prima dată în 1996 în nord-estul Tasmaniei s-a extins la 95% din populaţia de diavoli, gradul de letalitate fiind de peste 90%.

Boala se transmite prin muşcături la nivelul feţei care sunt modalităţi de socializare dar şi de comportament dominant.

Diavol tasmanian FOTO EPA-EFE

FOTO EPA-EFE

Un cercetător de la Universitatea Cambridge, UK, care se ocupă cu secvenţierea genomului tumorii a spus că în prezent ipoteza echipei este că tumorile se dezvoltă de la muşcături, ca apoi aceste tumori să  transmită boala.

Procesul vindecării rănilor în urma muşcăturilor ar putea fi stopat de o mutaţie care transformă tumorile în cancer. Prin urmare, aceste răni nevindecându-se devin ţesuturi tumorale, explică expertul.

Astfel de ţesuturi proliferează în jurul feţei şi gâtului, devenind atât de solide încât ajung să spargă oasele maxilarului, iar animalul să moară în decursul a 6 până la 24 de luni.

In 2014 oamenii de ştiinţă au descoperit un al doilea tip de cancer ((DFT2) transmisibil , la populaţiile din sudul insulei, un nou inamic susceptibil să decimeze populaţia.

În acelaşi timp însă experţii, făcând observaţii pe parcursul a 5, 6 ani, au descoperit că anumiţi indivizi au dezvoltat o toleranţă ridicată la infecţie şi chiar rezistenţă, în absenţa unei intervenţii umane.

Cercetătorul de la Cambridge a explicat că are loc un fel de cursă a înarmării între animale şi boli, astfel încât dobândirea unor mecanisme de rezistenţă determină agenţii patogeni să-şi sporească capacitatea de infectare.

Indivizii afectaţi de boală dezvoltă toleranţă şi apoi rezistenţă, unii diavoli trăind până la doi ani , timp care le permite să aibă două serii de pui –la rândul lor aceştia sunt expuşi bolii ducând mai departe procesul de adaptare.

Mai mult decât atât, echipa a descoperit regresii ale tumorii în 23 de cazuri, fapt care demonstrează capacitatea de a câştiga lupta cu boala.

Diavol tasmanian FOTO EPA-EFE

FOTO EPA-EFE

Guvernul tazmanian a dezvoltat o aplicaţie pentru public pentru o monitorizare mai largă a populaţiei de diavoli, până acum fiind trimise 6000 de raporturi, acestea fiind de mare ajutor pentru informaţii în legătură cu zonele de răspândire a bolii.

În ciuda faptului că mai sunt multe de descoperit cu privire la biologia cancerului şi la cursa înarmării evoluţionistă între celulele maligne şi gazdele lor, pare să existe speranţă pentru populaţiile celor mai mari marsupiale carnivore acestea părând să se îndrepte în direcţia unei coexistenţe cu boala.  

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite