Curentul Golfului, care reglează clima în emisfera nordică, s-ar putea prăbuși în 2025, aducând haosul climatic pe Pământ
0Un sistem vital de curent oceanic care ajută la reglarea climei emisferei nordice s-ar putea prăbuși oricând din 2025 și s-ar putea declanșa haosul climatic, avertizează un nou studiu controversat.
Curentul Oceanului Meridional Atlantic (AMOC), care include Curentul Golfului, guvernează clima aducând apele tropicale calde la nord și apă rece la sud.
Dar cercetătorii spun acum că AMOC se poate îndrepta către o prăbușire totală între 2025 și 2095, provocând scăderea temperaturilor, prăbușirea ecosistemelor oceanice și proliferarea furtunilor în întreaga lume.
AMOC poate exista în două stări stabile: una mai puternică, mai rapidă pe care ne bazăm astăzi și alta care este mult mai lentă și mai slabă. Estimările anterioare au prezis că curentul va trece probabil la modul său mai slab cândva în următorul secol.
Dar schimbările climatice cauzate de om ar putea împinge AMOC la un punct critic mai devreme decât mai târziu, au prezis cercetătorii într-un nou studiu, publicat marți (25 iulie) în revista Nature Communications.
„Punctul de cotitură așteptat – având în vedere că ne continuăm activitatea ca de obicei cu emisiile de gaze cu efect de seră – este mult mai devreme decât ne așteptam”, a declarat co-autorul Susanne Ditlevsen, profesor de statistică și modele stocastice în biologie la Universitatea din Copenhaga, pentru Live Science.
„Nu a fost un rezultat în care am spus: „Oh, da, aici îl avem”. De fapt, am fost năuciți”, susține profesorul.
AMOC, banda transportoare globală a curenților oceanici
Curenții Oceanului Atlantic funcționează ca o bandă transportoare globală care mișcă oxigenul, nutrienții, carbonul și căldura pe tot globul. Apele mai calde din sud, care sunt mai sărate și mai dense, curg spre nord pentru a se răci, eliberând astfel căldură în atmosferă.
Apoi, odată ce a intrat în ocean, apa se deplasează încet spre sud, se încălzește din nou și ciclul se repetă. Dar schimbările climatice încetinesc acest flux. Apa proaspătă de la topirea straturilor de gheață a făcut apa mai puțin densă și sărată, iar studii recente au arătat că curentul este cel mai slab din ultimii 1.000 de ani.
Regiunea din apropierea Groenlandei, unde apele sudice se scufundă (cunoscută sub numele de gir subpolar) se învecinează cu o zonă care atinge temperaturi scăzute record, în timp ce mările din jur urcă la maxime nemaiîntâlnite, formând o „bulă” de apă rece în continuă expansiune.
Ultima dată când AMOC a schimbat modurile în care acționează în timpul celei mai recente epoci glaciare, clima de lângă Groenlanda a crescut cu 18 până la 27 de grade Fahrenheit (10 până la 15 grade Celsius) într-un deceniu. Dacă s-ar opri, temperaturile din Europa și America de Nord ar putea scădea cu până la 9 F (5 C) în același interval de timp.
Datele directe despre puterea AMOC au fost înregistrate abia din 2004, așa că pentru a analiza modificările curentului pe perioade de timp mai lungi, cercetătorii s-au orientat la citirea temperaturii de suprafață ale girului subpolar între anii 1870 și 2020, un sistem despre care susțin că oferă o „amprentă” pentru puterea circulației AMOC.
Introducând aceste informații într-un model statistic, cercetătorii au evaluat puterea și rezistența în scădere a curentului oceanic prin fluctuațiile sale crescânde de la an la an.
Rezultatele modelului i-au alarmat pe cercetători – totuși ei spun că verificarea lor nu a făcut decât să le întărească constatările: fereastra pentru colapsul sistemului ar putea începe încă din 2025 și crește probabilitatea pe măsură ce secolul XXI continuă.
„Nu mă consider foarte alarmist. Într-un anumit sens, nu este de dorit așa ceva", a declarat Peter Ditlevsen, profesor de fizică și științe climatice la Institutul Niels Bohr din Copenhaga, pentru Live Science. „Deci rezultatul meu mă enervează, într-un anumit sens. Pentru că fereastra pentru un posibil colaps este atât de aproape și atât de semnificativă, încât trebuie să luăm măsuri imediate acum”, mai spune profesorul.
Controversa asupra colapsului prezis
Oceanografii și experții în climă au spus că, deși studiul oferă un avertisment îngrijorător, vine cu incertitudini mari.
„Dacă statisticile sunt robuste și reprezintă o modalitate corectă/relevantă de a descrie modul în care se comportă AMOC-ul modern actual, iar modificările se referă (numai) la schimbările din AMOC, atunci acesta este un rezultat foarte îngrijorător”, a declarat David Thornalley, profesor de știința oceanelor și a climei de la University College London pentru Live Science.
„Dar există unele necunoscute și ipoteze care trebuie investigate înainte de a avea încredere în acest rezultat”, mai spune profesorul.
Alți climatologi sugerează că este „complet neclar” dacă evoluția observată a temperaturii de suprafață a AMOC poate fi legată de puterea circulației sale.
„În timp ce matematica pare făcută cu o bună expertiză, fundația fizică este extrem de șocantă: se bazează pe presupunerea că prăbușirea prezentată de modelele simplificate descrie corect realitatea - dar pur și simplu nu știm și nu există o discuție serioasă asupra deficiențelor acestor modele simplificate”, a explicat Jochem Marotzke, profesor de științe climatice și director al Institutului Max Planck pentru Meteorologie din Hamburg, pentru Live Science.
„Prin urmare, în timp ce lucrarea ar putea fi un exercițiu valid de analiză a ciclurilor de timp într-un jurnal de specialitate, nu atinge obiectivul autoproclamat de a estima evoluția circulației doar din observații”, mai adaugă profesorul.
Cercetătorii din spatele noului studiu spun că următorii lor pași vor fi să-și actualizeze modelul cu date din ultimii trei ani, ceea ce ar trebui să ofere informații mai exacte cu privire la colapsul prezis al AMOC.
Se încarcă comentariile...
