Sifilisul, boala care a desfigurat milioane de oameni. De la tratamentul cu mercur la penicilină

Când a fost descoperită Lumea Noua, europenii au primit la pachet şi una dintre cele mai cumplite şi de durată infecţii care a bântuit omenirea secole la rând.

Epidemia de sifilis din România interbelică

Cu toate că omenirea a eradicat anumite boli care în trecut făceau ravagii precum ciuma, holera, tuberculoza, în ceea ce priveşte sifilisul specialiştii s-au dovedit neputincioşi în a determina dispariţia bacilului care o provoacă: treponema paladium.

Azi există tratamente care dacă sunt aplicate la timp îi însănătoşesc pe cei afectaţi, dar în trecut medicii erau total descumpăniţi când aveau de a face cu bolnavi de sifilis.

Aşa s-a ajuns să încerce tot felul de tratamente, care mai de care mai ciudate şi s-au oprit chiar și la administrarea de mercur suferindului, deoarece li s-a părut că această substanţă produce o ameliorare.

“Să ne amintim şi de cazul poetului național Mihai Eminescu, care a fost bănuit că a suferit de sifilis, că i s-a administrat mercur şi apoi a murit, nu se ştie clar nici azi dacă de la sifilis sau de la mercur. Prin urmare, mercurul avea un efect la început favorabil care liniştea bolnavul, dar reușea să instaleze în corpul acestuia câteva efecte secundare, care, după cum se pare, produceau și mai multă suferință”, ne spune istoricul focșănean Florin Dîrdală.

Cu toate acestea mercurul a reprezentat singurul tratament agreat de medicii din vechime şi a fost administrat bolnavilor pe perioade lungi de timp, de unde expresia ironică   “O noapte cu Venus şi o viaţă cu Mercur”.

Dacă situaţia îmbolnăvirilor la nivel global a constituit subiectul unor lucrări bine documentate. Spre exemplu, la Focşani, o statistică din perioada interbelică, exact din anul 1934, indica faptul că sifilisul afecta aproape 2 % din populaţia oraşului, mişcarea celor afectaţi reuşind să ocupe, repetat, doar rubrica noilor îmbolnăviţi nu şi a celor vindecaţi.

Cu toate acestea, din răsfoirea arhivelor vremii se cunoaşte că la începutul secolului trecut, Consiliul Comunal Focşani a dispus ca viaţa prostituatelor din oraş să fie una strictă, prin controale medicale permanente, nu ca în cazul practicantelor din ziua de azi, adevărate bombe biologice, bolnave chiar de SIDA.

Damele de companie din acea perioadă erau înscrise de secretarul serviciului sanitar într-un registru special.

„Nu erau înscrise minorele sub nici o formă iar cele bolnave erau trimise la spital, fiind înscrise după vindecare. De asemenea, casele de prostituţie erau înscrise de primar într-un registru special. Primarul accepta deschiderea unei astfel de case numai dacă locuinţa era curată, luminoasă destul de spaţioasă, mobilată corespunzător, cu rufele, aparatele şi uneltele indispensabile pentru menţinerea ordine”, ne precizează istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

„Fetiţele” erau obligatoriu vizitate medical de câtă două ori pe săptămână, iar toate constatările se notau în condicuţa de sănătate. Când ele alegeau să meargă singure la dispensar, vizitele la doctor erau gratuite. Condicuţele se eliberau gratuit celor care veneau la dispensar, iar pentru femeile vizitate de medic la domiciliu plata era de patru lei. Cam așa se prezenta situația în perioada când lumea medicală se lupta să impună noul tratament: penicilina.

Sifilisul este o infecție care se transmite prin contact sexual neprotejat, fie vaginal, oral sau anal, de la mama la făt sau prin transfuzii de sânge. Fiind transmis sexual, sifilisul este catalogat ca boală cu transmitere sexuală.

Boala are patru stadii, respectiv primar, secundar, latent si tardiv iar primele simptome se declanșează ca răni nedureroase prezente în special în zona genitală.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România se clasează astăzi în primele 10 locuri din Europa în ceea ce priveşte incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală.