Video Secretele prințesei Beatrice, ultima moștenitoare a Corvinilor. Povestea de dragoste cu fiul regelui Matia, încheiată tragic
0Beatrice, ultima prințesă care a locuit la Castelul Corvinilor din Hunedoara, s-a stins în 1510, iar odată cu moartea ei s-a încheiat istoria de peste un secol a Huniazilor, una dintre cele mai remarcabile familie medievale. Povestea prințesei este tulburătoare și plină de controverse.
Castelul Corvinilor din Hunedoara a păstrat numeroase istorii tulburătoare despre cei care l-au stăpânit de-a lungul timpului.
A fost ridicat la mijlocul secolului al XV-lea, pe ruinele unei cetăți medievale mai vechi, pe care familia Huniazilor a transformat-o într-un fort puternic, dar și într-un monument de arhitectură medievală. La un secol de începerea zidirii sale, castelul emblematic al lui Ioan de Hunedoara nu mai avea niciun moștenitor din familia Corvinilor.
Sfârșitul Huniazilor
Ioan de Hunedoara, guvernator al Transilvaniei și mare comandat de oști al regatului Ungar, a murit în urma bătăliei de la Belgrad (1456) purtată de armatele creștine împotriva otomanilor conduși de sultanul Mehmet al doilea Cuceritorul. Fratele său mai mic, Ioan, a murit în timpul unei bătălii anti-otomane în 1441.
Ladislau, fiul cel mare al lui Ioan de Hunedoara, a sfârșit decapitat, în 1457, la ordinul regelui Ungariei, Ladislau Postumul. Fratele său mai mic, Matia Corvin, rege al Ungariei timp de peste trei decenii, a murit în 1490, otrăvit cu plumb sau intoxicat după ce a fost servit cu smochine otrăvite, scriu unele surse istorice.
Fiul său, Ioan Corvin, a murit în 1504 în castelul său din Krapina, locul unde se retrăsese după o bătălie cu turcii. Alături de el, la mănăstirea Pauline din Lepoglava, Croaţia, a fost înmormântat și fiul său, Cristofer Corvin (mort în 1506, la vârsta de șapte ani - posibil prin otrăvire) - ultimul moștenitor direct al Corvinilor. Doi ani mai târziu, s-a stins în circumstanțe suspecte și sora sa, Elisabeta Corvin, la vârsta de 13 ani. Prințul Ioan Corvin ar mai fi avut un fiu, Matthias Corvin, care a decedat la vârsta de un an, în 1405.
Mama celor trei copii ai ultimului prinț din familia Corvinilor s-a numit Beatrice de Frangepan, a stăpânit Castelul Corvinilor și o avere uriașă în Transilvania și a trăit o poveste tulburătoare de dragoste cu prințul Ioan Corvin de Hunedoara.
După moartea acestuia, s-a retras la o mănăstire - unii autori susțin că a trăit la Castelul Corvinilor - , dar a fost silită în 1509 să îi devină soție lui George de Brandenburg - Ansbach (1484 – 1543), un prinț (mangrav) german, nepot al regelui ungar Vladislav al II-lea. A murit, arată istoricii, un an mai târziu, iar soțul ei a moștenit Castelul Corvinilor și ținuturile din Transilvania aflate în posesia prințesei. La scurt timp, George de Brandenburg le-a înstrăinat și a părăsit Transilvania.
Povestea de dragoste a lui Ioan Corvin
Beatrice s-a născut în anul 1480 în familia Frangepan, ai cărei membri se numărau printre cei mai importanți magnați, latifundiari și ofițeri ai Croației și Ungariei medievale. Familia Frangepan se pretindea a fi descendenta a unei familii puternice din Roma Antică.
Potrivit istoricilor, tânăra a crescut pe moşiile din Modrus, Croaţia, ale familiei Frankopan, dar a călătorit ocazional pentru a vizita rudele la curtea regală din Buda şi în zona Italiei de astăzi. Frumuseţea ei a atras atenţia multor tineri, dar l-ar fi copleșit pe Ioan Corvin (1473 - 1504), fiul regelui Matia Corvin dintr-o relație în afara căsătoriei.
Regele Matia îi aranjase fiului său căsătoria cu Bianca Maria Sforza (1472 - 1510) cea care avea să devină regină a Germaniei. Logodna celor doi a avut loc în 1485, când Ioan Corvin avea 12 ani, iar doi ani mai târziu familiile au încheiat un contractul de căsătorie între cei doi adolescenți din familiile regale. Căsătoria însă nu s-a mai consumat, în urma intrigilor reginei Beatrix de Aragon, soția regelui Matia, care nu își dorea ca fiul ei vitreg să ajungă pe tronul regatului Ungar.
Beatrix de Aragon ar fi plănuit întâlnirea dintre fiul său vitreg și „cel mai frumos trandafir al Croației”, așa cum era descrisă Beatrice de Frangepan, fiind convinsă ca acesta se va îndrăgosti de ea. Cei doi tineri s-au întâlnit, aparent întâmplător, în ținuturile castelului familiei Frangepan din Croația, unde Ioan Corvin fusese invitat la o vânătoare. Cărturarii relatau că tânărul prinț s-a îndrăgostit pe loc la vederea fetei care împletea coronițe de flori, așezată pe malul unui râu.
Tatăl său s-a opus căsătoriei dintre cei doi și a convins-o pe Beatrice de Frangepansă renunțe la dorința de se căsători cu Ioan Corvin. Părinții fetei au trimis-o la o mănăstire din Napoli, pentru a-i alina durerile, unde aceasta urma să se călugărească. Regela Matia a murit însă în 1490, iar fiul său a fost silit să renunțe la tron în favoarea regelui Vladislav al doilea. Căsătoria cu Bianca Maria Sforza fusese însă anulată, iar tânărul s-a întors să își caute marea iubire.
În primăvara anului 1496, cei doi s-au căsătorit. Au primit, ca zestre de nuntă de la tatăl lui Beatrice, cetatea Bihac, unde au locuit pentru câțiva ani. Între timp, Ioan Corvin a devenit rege al Bosniei, ban al Croaţiei şi Slavoniei şi stăpân al unor domenii întinse din Transilvania.
Destinul tragic al prințesei Beatrice
Unii cronicari arătau că Beatrice și soțul ei au locuit și la castelul din Gyula, Ungaria. „Regele Matia a dăruit comitatul Békés, împreună cu cetatea Gyula, fiului său, loan Corvin. După preluarea cetăţii de către loan Corvin, au început mari construcţii, din două motive. Intâi, pentru a întări cetatea contra atacurilor turcilor, apoi, pentru a face locuibilă, deoarece şi-a mutat aici soţia, pe Beatrice de Frangepan, care locuia mult timp în cetate. Cetatea construită în stil lombard, a fost reconstruită în stilul renaşterii”, informau unii istorici maghiari de la începutul secolului XX.
Unii autori susțin că în jurul anului 1900, la Gyula, au fost descoperite ruinele unei biserici unde ar fi fost înmormântată Beatrice. În 12 octombrie 1504, Ioan Corvin a murit în castelul său din Krapina, locul unde se retrăsese după o bătălie cu oştile otomane care atacau teritoriile croate. După moartea soţului ei, Beatrice a moştenit Castelul Huniazilor şi dreptul de a administra moşiile copiilor ei. După ce și-a pierdut soțul și pe cei trei copii, Beatrice a păstrat o perioadă îndelungată de doliu, încheiată însă la cererea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, care a căsătorit-o pe tânără cu nepotul său, George de Brandenburg-Ansbach (1484 – 1543).
Nunta a avut loc la 21 ianuarie 1509, în Gyula. Regele a transferat apoi toate proprietăţile deţinute de Corvin lui George de Brandenburg. În afară de Castelul Huniazilor, averea prinţesei a inclus, printre altele, cetatea din Lipova şi 252 de sate din Transilvania.
Predate soţului ei, o mare parte dintre lucrările deţinute în celebra bibliotecă fondată de Matia Corvin, Corviniana, au ajuns în Wolfenbüttel.
Căsătoria dintre cei doi a durat doar un an. Prințesa de la Castelul Corvinilor a murit în 27 martie 1510, lăsând toate posesiunile ei lui George de Brandenburg.
George a vândut cea mai mare parte a proprietăţilor şi a cumpărat mai multe ducate în Silezia. Castelul Corvinilor a fost pierdut de către George de Brandenburg, fiind ocupat de regele Ioan Szapolyai, care l-a donat apoi familiei Török, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor.
O dată cu moartea prințesei Beatrice de Frangepan, a dispărut de pe scena istorică una dintre cele mai puternice, bogate şi influente familii din Evul Mediu, cea a Corvinilor.