Sâmbăta Mare sau legătura dintre Moarte și Înviere. Ziua în care poți scăpa de durerea de măsele pentru tot restul anului

Sâmbăta mare este o zi plină de semnificații religioase, dar și de superstiții. Ea face legătura indispensabilă dintre Moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Propriu-zis este sărbătorită înfrângerea Morții de către Mântuitor. Din punct de vedere magic, Sâmbăta Mare este o zi a împăcării.

Slujbă în Sâmbăta Mare FOTO wikipedia

Sâmbăta Mare este ultima zi a Săptămânii Patimilor sau Săptămâna Mare. Asimilată de multe ori cu ziua Învierii, Sâmbăta Mare are largi semnificații teologice pentru creștinătatea ortodoxă. În plus, pentru românii din zonele rurale această zi era deasemenea încărcată cu multe superstiții și momente magico-religioase.

Ziua care face legătura între Moarte și Înviere

Din punct de vedere religios, Sâmbăta Mare are o importanță covârșitoare încheind Săptămâna Patimilor. Această zi face legătura dintre Moarte și Înviere. Sunt cele 24 de ore pe care Mântuitorul Nostru Iisus Hristos le petrece în mormânt. Este cel mai mare mister al creștinătății ce nu a fost nici până astăzi pătruns de mintea umană. Se spune că Iisus a pășit în iad și a dat lupta cea grea cu moartea. Fiind Dumnezeu și om în același timp, Iadul nu a reușit să aibă putere asupra sa. În noaptea de sâmbătă, Iisus iese victorios asupra Iadului și a Morții și are loc Învierea. Acest momentul cel mai important al creștinătății, esența religiei creștine, a biruinței asupra morții și a vieții veșnice. Pentru că iadul și Moartea nu au fost învinse doar pentru Iisus, în mod personal, ci și pentru întreaga omenire din acel moment încolo. Tocmai de aceea, Sâmbăta Mare este o zi a luptei contra Morții și a iadului, ziua în care s-a decis șansa la veșnicie a omului. 

Ziua decisivă a gospodinelor

Pe lângă această importanță teologică și spirituală, Sâmbăta Mare este ziua în care gospodinele trebuie să termine toată mâncarea pentru prima zi de Paște. Musai până la începerea Slujbei de Înviere, când trebuie să fie deja pregătite să meargă la biserică. Având în vedere că bucatele de Paște trebuie să fie cât mai proaspete, gospodinele se apucă cu noaptea în cap. Nici gospodarii nu au liniște. Pe la 5.00 dimineața mielul este sacrificat, tranșat și dat cât mai repede femeilor să-l prepare. De obicei lucrează în „echipă” trei-patru femei. Adică stăpâna casei cu nurorile, fiicele sau rudele foarte apropiate. Mielul este bine condimentat, stropit cu vin, dat la cuptorul de lut, în rolă. În același timp trebăluiesc la toate celelalte bucate, cozonaci în formă de miel, păști, drob.

Chiar sărmăluțe și cighiri, prin Moldova. Nu excludem plăcintele și mângâietoarea ciorbă de miel. După ora prânzului, totul trebuie să fie gata. Femeile se curăță, se dichisesc, îmbracă musai haine noi și pleacă la biserică pentru Slujba de Înviere. Evident, coșul cu bucate pentru sfințit, este pregătit. Urmează o noapte lungă, plină de semnificații religioase, momentul în care oamenii simt că primesc harul divin. Abia către dimineață, după sfințirea coșului, gospodarii se întorc acasă pentru Prima Zi de Paște. 

Ziua în care se deschid cerurile

În popor, mai ales în zonele rurale, importanța teologică a Sâmbetei Mari se amesteca cu ritualuri magico-religioase din vremuri păgâne. O parte dintre acestea erau interdicții și superstiții legate de ce ar putea păți cineva dacă încalcă aceste cutume magice. De exemplu, nu trebuie să mergi la slujba de Înviere cu haine vechi și întunecate. Trebuie să te îmbraci doar cu haine noi, deschise. Explicația este terminarea perioadei de doliu, din Săptămâna Patimilor și celebrarea Învierii Mântuitorului.

Totodată în Sâmbăta Mare nu se spală și nu se coase. Se poate doar găti și curăța vasele. În Sâmbăta Mare nu ai voie să lenevești, să dormi. Exista crezul că Sâmbăta Mare se deschid cerurile iar magia căpăta o putere și mai mare. Tocmai de aceea dacă vrei să ți se îndeplinească toate dorințele puse, nu trebuie să dormi în aceea noapte. În unele zone din Ardeal noaptea este  petrecută cu folos de flăcăi. Aceștia merg pe furiș, sâmbătă noapte, să împodobească cu crengi de brad porțile caselor în care trăiesc fete nemăritate. Fetele care pândesc la ferestre află pe flăcăul care vine și în felul acesta își arată simpatia sau chiar iubirea. Voinicul era răsplătit cum se cuvine în prima zi de Paște, cu bucate, cu bani, sau cine știe, cu o sărutare. 

Leacul de dureri de măsele din Sâmbăta Mare

Din aceeași categorie a ritualurilor magico-religioase din Sâmbăta Mare fac parte și cele care ajută la potențarea sănătății întregii familii. În aces scop, părinții ies cu resturile de după tăierea mielului dar și cu oasele și le îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos. Acest ritual asigură sănătatea întregii familii, pe tot parcursul anului. Tot pentru sănătate, în timpul slujbei de Înviere, când se trag clopotele este bine să ai bucată de fier între dinți, tocmai ca să nu te doară măselele tot anul. În plus, trebuie să fie atenți credincioșii să nu se împidice pe drumul către biserică. Dacă se întâmplă totuși nenorocirea, neatentul riscă să aibă un an greu, plin de încercări. Nu în ultimul rând, Sâmbăta Mare înseamnă revederea cu strămoșii și rudele moarte. O revedere în plan spiritual, pentru că odată cu deschiderea cerurilor, morții revin acasă în sânul familiei. Sâmbăta Mare este și ziua împăcării, când nu trebuia să te cerți cu nimeni pentru a intra curat în biserică la Înviere.