Dilema fumatului: boli sau izolare

Ne apucăm de fumat din nevoia de socializare şi ajungem dependenţi fizic de nicotină şi psihic de gestul de a duce ţigara la gură. De la introducerea în companii a măsurilor antifumat, nefumătorii pot respira aer curat, însă se simt excluşi din cercul fumătorilor, care îşi creează legături sociale la o ţigară.

Nicoleta D. fumează de opt ani. “La început a fost o activitatea de gaşcă - eram în liceu. Acum mi-e teamă să mă las”, povesteşte tânăra. Recunoaşte că în cazul ei este vorba de dependenţă psihică. “Dacă m-aş lăsa de fumat, în loc să ţin o ţigară între degete, probabil aş căuta altceva, grisine sau ceva de ronţăit”, mai spune Nicoleta.

Dacă la început a fost distracţie, acum a devenit obişnuinţă: fumează cel puţin un pachet de ţigări pe zi. Ioana, cea mai bună prietenă a Nicoletei, n-a fumat niciodată şi nici nu vrea să se apuce. Recunoaşte că a pierdut multe momente de socializare şi că tot de atâtea ori a fumat pasiv.

“Nu m-a tentat niciodată. La serviciu mă duc cu prietenii care fumează în camera special amenajată pentru asta”, afirmă Ioana. Foarte mulţi dintre cei care se „laudă” cu fumatul nu sunt fumători frecvenţi. Fumează doar când ies cu prietenii sau la petreceri, iar cu timpul ajung dependenţi. Costin G. fumează un pachet de ţigări la o săptămână.

Este student şi nu îşi permite să îşi cumpere ţigări zilnic, dar când iese cu prietenii nu pierde ocazia de a trage câteva fumuri cu aceştia. “Nu vreau să devină o nevoie. Deocamdată e o distracţie. Prefer să fumez şi eu o ţigară-două când ieşim la o bere decât să fumez pasiv, lângă ei”, mai spune  Costin.

Aprindem ţigara „din obişnuinţă”

Peste 50% dintre persoanele intervievate în cadrul unui studiu realizat pentru Ministerul Sănătăţii au încercat să fumeze cel puţin o dată. Dintre fumătorii convinşi, jumătate ar încerca să se lase, dar consideră că le-ar fi foarte greu. Motivele pentru care s-au apucat de fumat sunt şi acestea foarte diverse: pentru că simt nevoia sau din plăcere. Sunt şi persoane care “consumă” tutun din plictiseală, de distracţie sau pentru că le place să ţină ţigara între degete. 

PRIMA, PE STOMACUL GOL

Anul trecut, aproximativ 30% dintre români erau fumători. Cei mai mulţi dintre aceştia fumează 10-20 de ţigări pe zi. Mai bine de jumătate dintre ei simt nevoia să fumeze o ţigară imediat după ce s-au trezit, iar următoarea la mai puţin de o oră după prima. Femeile consumă de obicei ţigări light, în timp ce bărbaţii le preferă pe cele full flavor, cu filtru.

Vindecat, după un an fără ţigară

 Un fost fumător poate considera că a scăpat de viciu doar după ce se împlineşte un an de când nu a mai pus ţigară în gură, crede psihologul Augustin Cambosie. Soluţia sigură pentru cei care vor să scape de “microb” este consilierea specializată. Potrivit medicilor, doar 20% din nevoia de fumat este dependenţă fizică, restul fiind dependenţă psihică şi socială. În general, cei dependenţi fumează 10-20 de ţigări pe zi. Psihologii spun că, de cele mai multe ori, tinerii se apucă de fumat pentru socializare.

Alternative la ţigară

În ultima perioadă au apărut zeci de alternative care ajută dependentul să scape de stările de sevraj care apar odată cu întreruperea dozei zilnice de nicotină: gumă de mestecat, plasturi sau pastile.

Soluţiile pentru tratarea dependenţei fizice de nicotină sunt însă ineficiente în cazul în care pacientul nu renunţă de tot la ţigară, susţine medicul Magdalena Ciobanu de la Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul  Institutului „Marius Nasta”. Consilierea poate dura de la câteva săptămâni până la 3-4 luni. În tot acest timp vor apărea stări de nervozitate, momente în care pacientul se simte deprimat şi chiar poftă de mâncare.

Nu există o reţetă sigură pentru a te lăsa de fumat: pentru unii funcţionează pastilele, iar pentru alţii este de ajuns un motiv foarte important pentru a renunţa. Problema apare din nou când vine vorba de dependenţa socială. “Modificarea imaginii pe care o ai despre tine însuţi şi despre relaţia ta cu anturajul, ori a propriilor cogniţii, sunt mai uşor de obţinut când ai alături un psiholog”, spune doctora Magdalena Ciobanu.

O alternativă pentru fumătorii dependenţi este ţigara electronică, o “jucărie” pe baterii, care elimină o cantitate controlată de nicotină spre plămâni, iar spre exterior vapori de apă. 

Fumatul, interzis în etape

Numărul fumătorilor este în scădere, susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Acest lucru se datorează şi măsurilor luate de Guvern pentru stoparea fumatului. La 1 ianuarie 2007, a fost interzisă publicitatea la produsele din tutun prin intermediul serviciilor de radio şi televiziune. Lovitura sub centură pentru producătorii de ţigări va veni însă de la 1 ianuarie 2009.

Guvernul a schimbat reglementările privind fumatul în spaţiile publice, asfel că în restaurante şi baruri, spaţiile pentru fumat vor reprezenta maximum 50% din suprafaţa destinată clienţilor.  În plus, de la 1 iulie 2008, pe pachetele de ţigări au apărut pictograme – fotografii “de groază” care ilustrează efectele nocive ale fumatului – gata să-i facă pe fumători să renunţe la nicotină. Efectele pictogramelor nu au fost concludente până în prezent, iar vânzările înregistrate de marii producători de ţigarete cresc de la o lună la alta.

Plămânii îndură greu fumurile

Medicii avertizează că plămânul unui fumător nu va mai fi niciodată „ca nou” după 4-5 ani de obicei. Din punctul de vedere al sănătăţii, dezavantajele sunt multiple: un fumător oboseşte mult mai repede decât un nefumător, nu mai are aceleaşi limite fizice, iar în caz de efort simte că „nu mai are aer”, susţin specialiştii de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. În plus, vârsta plămânului unui fumător este alta decât cea cronologică.

Medicii de specialitate susţin că, la bărbaţi, fumatul poate duce şi la scăderea potenţei. Fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar la bărbaţi şi pentru 79% din cazurile înregistrate la femei.

În cazul celor care fumează 20-30 de ţigări zilnic, riscul apariţiei cancerului pulmonar este de 40 de ori mai mare decât la un nefumător.