Cum să-ţi amenajezi propria grădină de legume

Având în vedere circumstanţele din ultima perioadă, din cauza pandemiei mondiale COVID-19, când trebuie să stăm acasă, pieţele şi-au restrâns activitatea şi în supermarketuri preţurile la legume şi fructe au crescut, tot mai multe persoane care au privilegiul de a locui la casă, se gândesc cum pot face pentru a-şi amenaja o grădină de legume proprie.

Avantajele sunt numeroase şi evidente: te bucuri de produse proaspete şi hrănitoare, oricând doreşti.

Iată câteva sfaturi care te pot ajuta

Selectează o locaţie pentru grădina ta de legume

Cele mai multe legume au nevoie de un loc însorit, bine drenat. Caută o locaţie unde lumina soarelui bate cel puţin 6 ore pe zi. De asemenea, alege un loc în apropierea unei surse de apă, ca să-ţi fie mai uşor cu irigaţia atunci când nu plouă. Dacă terenul are o pantă blândă, asta este bine pentru a ajută la drenare şi expunere la soare. Totuşi, în cazul pantelor mai abrupte va fi nevoie de terasamente pentru a preveni eroziunea.

În continuare, poţi să alegi câteva legume pe care vrei să le creşti.

- Straturi. Dacă ai spaţiu disponibil, plantează seminţe sau răsaduri în rânduri distanţate la 45 cm, pentru a permite şi o cale de acces. Pentru cea mai bună expunere la soare, aşează rândurile de la est la vest şi legume mai înalte, cum ar fi roşii şi fasole pe arac, în partea de nord. Plantarea pe rând este recomandată atunci când cultivi mai multe plante dintr-un singur soi (cum ar fi dovlecii) sau dacă spaţiul de grădinărit se desfăşoară de-a lungul unui gard.

- Straturi. Solul din straturile înălţate se încălzeşte mai repede primăvara, ceea ce permite sezonului de creştere să debuteze mai devreme. În plus, straturile înălţate necesită mai puţină înclinare. Dacă umpli stratul înălţat cu pământ de calitate, poţi creşte mai multe plante în mai puţin spaţiu. De exemplu, poţi cultivă salată între răsaduri de roşii, pentru că salata de sezon rece va fi recoltată înainte de maturizarea roşiilor de sezon cald. Apoi, poţi înlocui salata cu busuioc de vară.

Motocultor O-MAC New 750 ECO, 7CP, cu roţi de cauciuc, plug şi rariţa, lăţime de lucru 80 cm = 1.499 lei

Dacă ai puţin spaţiu la dispoziţie, poţi cultiva legume în ghivece. Roşiile, ardeii, ridichile, salată de frunze şi alte legume verzi se pot dezvoltă oriunde. Secretul este să alegi un ghiveci sau un container suficient de mare încât să poată gazui o plantă matură. Apoi umple cu amestec de pământ de calitate, cu îngrăşăminte şi apă ca să nu se usuce prea repede.

Pregăteşte pământul pentru plantare

Dacă plantezi direct în pământ, testează solul pentru a vedea care sunt modificările şi substanţele nutritive ale solului. Adună probe de sol din mai multe locuri şi amestecă-le pentru testare.

După ce îţi dai seama de ce are nevoie solul, poţi pregăti stratul. Încearcă să nu lucrezi pământul cât timp este ud - treaba este mai murdară şi poţi deteriora structura solului, îngreunând creşterea rădăcinilor. Iată un test simplu: ridică o mâna de pământ şi strânge-o într-un bulgăre. Apoi aplatizează pământul. Dacă se desface/ fărâmă, înseamnă că este suficient de uscat, încât să-l poţi lucra. Dar dacă rămâne lipit, înseamnă că trebuie să-l mai laşi să se usuce înainte de a-l lucra.

Folosirea de motocultoare sau cultivatoare ajută la aerarea solului compactat şi la înglobarea compostului în sol. Mulţi grădinari cumpără un motocultor sau un cultivator pentru a lucra straturile din grădină. Poţi folosi o furcă şi o lopata, dar nu va mai fi atât de uşor.

Următorul pas este alegerea ingrasamantului pentru grădina de legume. Ingrăsamantul reface substanţele nutritive din sol şi ajută la obţinerea unor legume mai sănătoase şi la rezistente la boli. Îngrăşămintele sunt în general în formă solubilă în apă şi au rezultat rapid. De asemenea, se mai găsesc sub formă de granule cu eliberare lentă (pentru o furnizare constanţa de nutrienţi pe parcursul mai multor luni). Poţi opta pentru îngrăşământ organic ori non organic.

Îngrăşămintele organice conţin plante, animale şi peste. Nutrienţii sunt un pic mai sănătoşi şi necesită mai mult timp pentru a se descompune înainte de utilizare. De asemenea, gunoiul de grajd este considerat îngrăşământ organic. Este vrac şi conţine substanţe nutritive, spre deosebire de cele naturale că nu au aceste substanţe. Deseori, grădinarii optează pentru gunoiul de grajd, pentru că acesta îmbunătăţeşte textura solului ridicând nivelul de materie organică. 

Îngrăşămintele anorganice sau chimice conţin un amestec de azot, fosfor şi potasiu. Nivelurile ingredientelor variază în funcţie de marcă, dar este important să alegi unul cu toate cele trei substanţe nutritive majore, în proporţii de circa 10 - 10 - 10.

Motosapă ProGarden HS 900, benzina, 7 CP = 2.299 lei

Adâncime de lucru: 100 - 250 mm

Lăţime de lucru: 500 - 900 mm

Greutate: 77 kg

Dimensiuni: 820 x 450 x 760 mm

Motor: 170F, 4 timpi, răcit cu aer, benzină, monocilindru

Putere maximă: 7.0 CP

Alezaj x Cursă: 70 x 54 mm

Capacitate cilindrica: 210 cmc

Sistem de pornire: manual

Consum specific: aprox. 423 g/kWh

Setul de livrare conţine freze pentru pământ, cu 32 de lame şi fragmentare 2+1+1. Frezele sunt prevăzute cu discuri laterale.

Alege ce o să plantezi

Următorul pas este să alegi ce legume şi plante o să cultivi. Gândeşte-te la ce vei mânca - nu ceva ce nu îţi place. Castraveţii, fasolea verde, roşiile şi dovlecii de vară sunt printre cele mai uşoare legume de cultivat. Altele, cum ar fi morcovii, ridichile şi sfecla, au o singură producţie pe an.

Înainte de plantare, încearcă să identifici ultima medie a perioadei de îngheţ a primăverii precum şi primul îngheţ mediu. În general, ar trebui să plantezi după ultimul îngheţ de primăvară şi să recoltezi înainte de primul îngheţ de toamnă. Dacă eşti nerăbdător să începi să creşti ceva în grădina ta proprie la începutul începutul sezonului, poţi pune legume favorabile temperaturilor mai joase, cum ar fi salată, ridichi, jale sau mazăre. Acestea apar în aer liber la temperaturi mai reci, primăvară sau toamna. De asemenea, poţi semăna seminţe de roşii şi ardei în interior, după care să le transplantezi în aer liber, după ce a trecut îngheţul.

Plantarea legumelor

Plantele cu creştere rapidă sunt, în general, cultivate din seminţe semănate direct în grădină. Salata, mazărea, ridichile şi sfecla sunt preferate în sezonul timpuriu. Fasolea, porumbul, dovlecelul, castraveţii şi pepenele verde sunt plante de vară care se ridică uşor din seminţe semănate în aer liber la sfârşitul primăverii.

Cei care sunt novice în ale grădinăritului ar trebui să înceapă cu plante rezistente, care să le asigure succesul. Spre deosebire de seminţe, răsadurile sunt mai rezistente, aşa că sunt mai uşor de crescut de când sunt mici şi mai rapide în a livra o recoltă. Veţi obţine rezultate mai rapide cultivând ardei, roşii, broccoli, conopidă şi majoritatea plantelor, în loc să semănaţi seminţe.

Atunci când plantaţi, este important să ştiţi cum să asociaţi soiurile. Unele legume înfloresc lângă altele, în timp ce altele nu. Cercetaţi puţin aceste asocieri pentru a avea o recoltă roditoare. 

Buruieni şi dăunători

Multe grădini de legume sunt înghiţite de buruieni în câteva săptămâni. Există câteva moduri în care puteţi preveni acest lucru. De exemplu, puteţi folosi un inhibitor de seminţe, care împiedică buruienile să răsară şi alte seminţe să germineze (prin urmare, se foloseşte doar pentru răsaduri). Mulciul este o altă variantă. Ca şi în grădina ornamentală, mulciul este de mare ajutor în prevenirea buruienilor. Conţine paie, frunze mărunţite şi compost. Mulciul hrăneşte solul, pentru că se descompune încet în timp. De asemenea, ajută la asigurarea unei temperaturi moderate a solului şi la evaporarea lentă a apei.

Pentru a împiedica animalele să facă dezastru în grădina de legume, folosiţi garduri. Chiar dacă unele insecte sunt benefice grădinii, altele sunt dăunătoare. Cel mai bun mod de a combate o infestare este de a identifica ce insectă vă invadează grădina, după care să căutaţi cel mai bun remediu. Ca în cazul îngrăşămintelor, pesticidele vin în formule organice sau anorganice. 

Irigarea

Apa este esenţială pentru grădina de legume. Un amestec bun de sol care include muşchi de turbă şi compost ajută solul să ţină umezeala pentru plante. Udaţi cel puţin o dată pe săptămână dacă nu plouă. În acest sens, o motopompă pentru irigaţii poate fi de ajutor.

Motopompă pentru irigaţii prin coloana RURIS MP200XR, 6.5 CP = 1.848 lei

Un sistem de irigare cu furtun este mai eficient decât udarea aeriană. Dacă folosiţi un stropitor aerian, udaţi dimineaţa, pentru ca umiditatea să se poată usca de pe frunze înainte de căderea nopţii fără a duce la boli foliare. 

Recolta

Unul din motivele pentru care oamenii preferă să cultive legume în grădina proprie este pentru a se bucura de aroma şi savoarea legumelor proaspăt culese. În general, pe pachetele de seminţe veţi găsi detalii cu privire la timpul necesar de creştere până la recoltare, pentru fiecare tip de legumă în parte. Totuşi, reţineţi că aceste date pot varia în funcţie de vreme şi de condiţiile specifice din grădină.

Există o artă în ceea ce priveşte recoltarea legumelor. Răsuciţi şi tăiaţi leguma pentru a evita deteriorarea plantei. În cazul legumelor rădăcinoase, cum ar fi morcovii, afanati prima dată pământul cu o sapă în furculiţă, după care trageţi cu atenţie legumele din pământ pentru  evita deteriorarea plantelor din apropiere. Recoltaţi culturile în mod regulat, pentru că asta nu este doar o operaţiune de răsplată, dar încurajează de asemenea multe plante să continue să ofere o recoltă bună. Dacă este posibil, încercaţi să culegeţi legumele în timpul dimineţii.

Dacă se întâmplă să aveţi o recoltă bogată, puteţi să donaţi vecinilor sau să faceţi conserve pentru iarnă. De asemenea, legumele proaspete pot fi congelate sau uscate pentru sezonul rece sau consum ulterior. 

Conservarea legumelor

Dacă grădina da roade, s-ar putea să puteţi culege mai multe legume decât aţi putea avea nevoie. În acest caz, cel mai bun lucru pe care ar trebui să-l faceţi este să conservaţi, să congelaţi sau să uscaţi surplusul.

Conservarea este destul de simplă. Roşiile şi fasolea verde sunt două tipuri de legume de vară care pot fi conservate cu uşurinţă. Condimentele şi usturoiul sunt perfecte pentru uscare şi păstrare în recipiente etanşe.

Apoi, congelarea este şi ea o formă de conservare pentru legumele din recoltele bogate. Unele legume au nevoie de decojire înainte de îngheţare. Totuşi, nu toate legumele pot fi puse la congelator. De exemplu, evitaţi să congelaţi salată verde, ceapă verde, roşii crude sau ridichi. În schimb, condimentele pot fi congelate fără probleme.

În ceea ce priveşte uscarea legumelor, aceasta este o metodă uşoară, dar nu neapărat simplă. Dacă uscaţi ingredientele prea repede, va rămâne umiditate în legume, ceea ce va duce la dezvoltarea bacteriilor. Dacă uscaţi legumele prea mult, acestea pot ajunge să se rupă uşor sau să se facă praf. Ideea este de a găsi temperatura potrivită pentru a îndepărta umiditatea, dar nu pentru a găti. Desigur, timpul de uscare variază în funcţie de tipul de aliment şi de metoda de uscare utilizată.

În concluzie, chiar dacă depuneţi un oarecare efort la început, merită din plin să amenajati o grădină de legume. Gândiţi-vă că nu mai trebuie să mergeţi la piaţă de fiecare dată când trebuie să preparaţi o ciorbă. În plus, legumele din grădina proprie pot fi mai sănătoase decât cele pe care le găsiţi pe tarabe. Le puteţi recolta oricând, inclusiv dimineaţa, atunci când oferă cea mi mare prospeţime.

Pentru mai multe oferte de utilaje pentru casa şi grădina dumneavoastră, accesaţi oferta evoMAG. În stoc motosapa şi motocultor, pompe de irigare, unelte de grădinărit şi accesorii. Utile pentru întreţinerea terenurilor sunt şi motocoasele sau motocositoarele.