Şase ani de la moartea lui Sergiu Nicolaescu FOTO
0Sergiu Nicolaescu, unul dintre cei mai faimoşi regizori de film din epoca comunistă, a murit în urmă cu şase ani, pe 3 ianuarie 2013. Avea 82 de ani. Printre cele mai cunoscute filme regizate de el se numără „Dacii“ (1966), „Mihai Viteazul“ (1970), „Nea Mărin miliardar“ (1979), „Noi, cei din linia întâi“ (1986), „Triunghiul morţii“ (1999).
Sergiu Nicolaescu s-a născut pe 13 aprilie 1930 la Târgu-Jiu, în Duminica Floriilor. La cinci ani a părăsit oraşul natal, familia stabilindu-şi reşedinţa la Timişoara. Acesta este de fapt oraşul copilăriei lui. De mic copil i-au plăcut filmele şi îşi dorea să joace în ele. Era şeful unei bande de aproximativ 30 de copii, iar zona lor se întindea de la Spitalul Militar până la podul dintre Cetate şi Mehala. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani.
Nicolaescu a regizat peste 45 de producţii cinematografice şi a jucat în peste 20 de filme. Regizorul a semnat regia pentru numeroase pelicule şi a interpretat multe roluri care l-au consacrat.
Multe dintre filmele regizate de Sergiu Nicolaescu au teme istorice, precum şi „Triunghiul morţii“, în care se reconstituie luptele purtate de armata română împotriva ocupanţilor germani în Primul Război Mondial, în localităţile Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
Actori de seamă fac roluri în acest film - Eusebiu Ştefănescu, interpretându-l pe Regele Ferdinand, Maia Morgenstern, în pielea Reginei Maria şi însuşi Sergiu Nicolaescu, în rolul Generalului Alexandru Averescu.
Discurs memorabil din filmul „Triunghiul morţii“
„Dacii“ este un film istoric româno-francez, regizat de Sergiu Nicolaescu. El a fost realizat de Studioul Bucureşti în colaborare cu Franco-London Film (Franţa). Acţiunea filmului se petrece în preajma anilor 86-88 d.Hr, când Domiţian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia.
Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost întrebat, în 1963, de profesorul Paul Cornea, director general al Studioului Cinematografic Bucureşti, dacă ar dori să regizeze un film de ficţiune. Până atunci, el realizase doar scurtmetraje documentare. Nicolaescu a răspuns afirmativ şi a nominalizat cartea „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ de Camil Petrescu drept roman pe care să-l transpusă pe marele ecran. Directorul studioului l-a refuzat însă.
Nicolaescu a spus, atunci, că ar putea să regizeze un film istoric, dar Cornea i-a respins trei propuneri de filme (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi Traian şi Decebal), spunând că acestea urmau a fi realizate în următorii 20 de ani de alţi regizori. În cele din urmă, Nicolaescu a propus filmul „Dacii“, care nu figura în lista cu filmele ce urmau a fi realizate în următoarele patru cincinale. Şi acesta a ajuns, pe câteva decenii, unul dintre filmele de marcă ale regizorului.
Dintre producţiile mai noi, „Orient Express“ (2004), unde regizorul joacă rolul Prinţului Andrei Morudzi, şi „Carol I“ (2009), unde îl întruchipează chiar pe Principe, sunt două dintre peliculele româneşti moderne de succes. De asemenea, filmul „Poker“ (2010) a fost cotat drept unul dintre cele mai vizionate filme româneşti din 2010.
Alte filme în care Sergiu Nicolaescu joacă dublu rol – de regizor şi de actor – sunt „Cu mâinile curate“ (1972), „Un comisar acuză“ (1974), „Zile fierbinţi“ (1975), „Ultima noapte de dragoste“ (1980).
Filmul „Revanşa“ a apărut în 1978, este regizat de Sergiu Nicolaescu şi continuă acţiunea din filmul „Un comisar acuză“ (1974). Rolurile principale sunt interpretate de Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu şi Mircea Albulescu.
După ce fusese împuşcat la finalul „Un comisar acuză“ şi crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-şi lua "revanşa" faţă de Paraipan şi de colonelul Zăvoianu, vinovaţi de moartea mamei sale şi de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfăşoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară.
Regizorul mai avea în plan cel puţin încă două pelicule Sergiu Nicolaescu: una s-ar fi numit „Candele de zăpadă“ şi ar fi tratat viaţa şi activitatea oamenilor politici din perioada interbelică, pe când celălalt ar fi fost o comedie care „muşcă“ din prezent.
Citiţi şi:
Sergiu Nicolaescu a murit. Femeile din viaţa regizorului
Cauza morţii lui Segiu Nicolaescu
Momente-cheie din viaţa regizorului