O horă românească, predată de un coregraf olandez la Școala Regală de Balet din Londra și jucată la Covent Garden
0În ultimele decenii, profesorul și coregraful Tom Bosma le-a predat studenților de la Școala Regală de Balet din Londra o horă românească pe care a creat-o, intitulată Hora La Aninoasa. Dansul a fost inspirat de un tablou de-ale lui Theodor Aman, pe care coregraful l-a văzut în România, la sfârşitul anilor ’60, când acesta a avut o bursă de studii la noi în țară.
Tom Bosma are o vastă experiență în domeniu. A crescut de mic în lumea dansurilor populare, tatăl său fiind un apreciat dansator, așa că dansurile erau o normalitate în familia sa. Pasiunea lui a fost atât de mare încât a colindat întreaga lume în căutare de ritmuri și mișcări inedite. Între 1973 și 1999 a fost coregraf la Conservatorul Regal din Haga, iar din 1999 până în 2014 a ocupat funcția de director adjunct al departamentului de dans al instituției.
De pe perete pe scenă
Tot în aceeași perioadă i-a venit și inspirația pentru Hora La Aninoasa. La un moment dat, ajuns în România, a vizitat și Muzeul Național de Artă al României din București, iar acolo a fost fascinat de tabloul „Hora de la Aninoasa“, pictat de marele Theodor Aman în 1890. „Când am văzut tabloul superb al lui Theodor Aman, am decis aproape instantaneu să fac o coregrafie inspirată de acea pictură. Ideile au început să îmi vină din clipa în care am văzut pictura. Mi-a luat în total patru săptămâni să creez Hora La Aninoasa împreună cu studenții mei de la Haga. Aș vrea să spun, de altfel, că muzica și dansurile românești m-au inspirat enorm pe parcursul întregii mele cariere“, povestește Tom Bosma.
Hora jucată pe scena londoneză are o poveste specială. Dansul gândit de Tom Bosma este alcătuit din coregrafii combinate din diferite părți ale României. Dansatorii cei mai tineri au interpretat o coregrafie din vestul României, cei de vârstă medie au avut una din Transilvania, în timp ce dansatorii cei mai experimentați au avut o coregrafie inspirată din sudul României. La final, toți dansatorii au urmat împreună ritmuri foarte dinamice în costume populare românești. „Conducerea Școlii Regale de Balet din Londra a văzut mai multe filmări cu munca mea de-a lungul anilor, inclusiv cu această horă românească specială, și mi-a cerut în mod specific să le predau acest dans studenților. Și pot să spun că elevii mei din Londra au fost foarte entuziasmați de dansurile populare românești“, a dezvăluit Tom Bosma pentru „Weekend Adevărul“.
Dansul românesc se vede la Londra
Pentru reputatul coregraf, care are o experiență de peste 55 de ani, cel mai emoționant spectacol cu Hora La Aninoasa a fost premiera din vara anului trecut de la Covent Garden, unul dintre cele mai cunoscute teatre din lume, premieră susținută în fața publicului englez. „Am început în octombrie 2022 repetițiile cu studenții și studentele de la Școala Regală de Balet din Londra pentru Hora La Aninoasa. Iar spectacolul a fost susținut în vara lui 2023, bucurându-se de numeroase aprecieri“, a mai spus Tom Bosma.
Hora La Aninoasa nu a fost prima sa experiență în calitate de coregraf la prestigioasa instituție din capitala Marii Britanii. În 1994, fosta mare balerină Merle Park, pe atunci director artistic al Școlii Regale de Balet, i-a cerut lui Bosma să realizeze o coregrafie românească pentru școală. „Atunci am pregătit Sucitoarele, spectacol jucat la Covent Garden pe 16 iulie 1994. Unii dintre profesorii de acum de la școala din Londra sunt dintre foștii dansatori de la acel spectacol din 1994 – mi se pare ceva extraordinar“, rememorează apreciatul coregraf.
Românii care i-au influențat cariera
Când era copil, doi profesori de dans și coregrafi foarte apreciați, Sever Tița și artistul emerit Theodor Vasilescu, au venit în Olanda să predea dansuri populare din România. „Cei doi profesori români au fost foarte importanți pentru mine în timpul adolescenței mele. Erau mereu de ajutor, comunicativi, implicați, îmi explicau muzica, dansurile, pașii, pe scurt doi profesori excepționali“, rememorează Tom Bosma.
Iar legătura sa cu România a continuat: în 1968, pe când avea 18 ani, Ministerul de Cultură din Olanda i-a acordat o bursă de trei luni în România pentru a studia dansurile populare. Profesorii săi români lucrau la Casa Centrală a Creației Populare din București și l-au ajutat foarte mult, inclusiv cu cazarea la o familie încântătoare din Capitală. „În fiecare zi făceam cursuri private cu profesorii mei, iar seara mă trimiteau să particip la repetițiile susținute de Ansamblul Tineretului, Ansamblul Balada și Ansamblul Doina. Profesorii m-au trimis în toată țară, fie la un alt profesor bun, fie la un ansamblu, fie la un festival. În acest mod am avut șansa de a studia în Caransebeș, Craiova, Goicea Mare, Alexandria, Sibiu, Cluj, Suceava, Baia Mare, Oaș și Brașov, unde am studiat cu Ansamblul folcloric Poienița. Și în acele trei luni, deși pare puțin, am reușit să învăț 70 de dansuri populare din diferite regiuni ale României“, subliniază Tom Bosma.
Brâul, dansat de un olandez cu români
Coregraful olandez a dezvăluit și care este cea mai specială amintire legată de România. În 1968, perioadă în care a avut bursă în țara noastră, unul dintre profesorii săi i-a sugerat să se ducă la prestigiosul festival Brâul din Alexandria. „Când am ajuns la locul festivalului, cu mica mea mașină roșie cu numere de înmatriculare olandeze, mai mulți băieți cu vârste între 10 și 12 ani au venit și m-au întrebat ce caut acolo. Le-am spus că eram interesat de dansul lor. M-au întrebat dacă pot dansa brâul și le-am răspuns afirmativ, arătându-le și câțiva pași. Erau atât de entuziasmați să vadă un străin dansând brâul încât m-au învățat mulți pași pe care apoi i-am predat în Olanda. Ce m-au învățat cei mici atunci mi-a fost de folos când am făcut coregrafia pentru Hora La Aninoasa“, povestește coregraful olandez.
Mai trebuie spus că de-a lungul carierei sale întinse pe mai bine de cinci decenii până acum, Tom Bosma a lucrat ca profesor invitat și coregraf pentru numeroase școli de balet de pe tot globul, precum National Ballet Academy în Amsterdam, John Cranko School (Germania), Hamburg Ballet School (Germania), Tokyo Ballet School (Japonia), Chabukiani Tbilisi Ballet School (Georgia) și Escuela Nacional de Ballet Fernando Alonso (Cuba), Icelandic Ballet School Reykjavik (Islanda), Institut del Teatre Barcelona (Spania), Conservatorio Superior „Maria de Avila“ Madrid (Spania), Liceul de Coregrafie București, Houston Ballet Academy (USA).
Așa-i hora prin Muscel
Legat de originea geografică a horei din tabloul lui Theodor Aman, apăreau semne de întrebare privind locul exact, având în vedere faptul că sunt cinci comune cu numele Aninoasa în județele Argeș, Gorj, Hunedoara, Dâmbovița și Prahova. „După costumele ce apar în tabloul lui Theodor Aman, este posibil ca hora să fie din comuna Aninoasa din județul Argeș“, a declarat pentru „Weekend Adevărul“ Elena Iagăr, manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș.
„Hora este probabil de la Aninoasa de Muscel, judecând după niște criterii etnografice destul de generale. Nu se poate preciza cu exactitate, mai ales că tot ce ține de etnografie are nevoie de detalii și amănunte minuțioase. Dar atmosfera generală este cea a unei hore țărănești, cu ritm și învolburare, în bătătura unui local sătesc, la care se bea pe prispă, unde se joacă un grup de copii, cu oameni îmbrăcați în haine de sărbătoare, cusute cu ornamente, specific festive. Cum bine știți, licențele apar în artă, iar pentru privitor important este un anume fragment de viață, emoția, ceva care depășește acuratețea amănuntului“, a punctat pentru „Weekend Adevărul“ Alina Ioana Ciobănel, etnograf la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române.
Se încarcă comentariile...
