Liliana Ţuroiu, în deschiderea Festivalului de Film European: „Poate că filmul nu poate opri un război, dar poate să prevină conflicte“

Liliana Ţuroiu, noul preşedinte al Institutului Cultural Român

Creatoarea de modă Liliana Ţuroiu a participat, joi seară, la primul eveniment în calitate de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR). Ea a ţinut un discurs în deschiderea Festivalului Filmului European, care a fost inaugurat cu cea mai recentă creaţie pentru care finlandezul Aki Kaurismaki a fost premiat la Berlinala 2017, ”Cealaltă parte a speranţei/ The Other Side of Hope”, cineast pe care ea l-a parafrazat.

Numindu-l de fiecare dată Festivalul European de Film, Liliana Ţuroiu, care a preluat şefia ICR în urmă cu o săptămână, a vorbit despre plasarea filmului românesc în contextul european, despre influenţa pe care a avut-o acest eveniment asupra generaţiilor.

”Festivalul European de Film este pentru noi, de zece ani, o aventură. Una frumoasă către un teritoriu comun al europenilor – cultura. Festivalul European de Film, de peste 20 de ani, este şi o oportunitate prin care sărbătorim Ziua Europei, prin diversitatea cinematografiei ei. La zece ani de când România a intrat în Uniunea Europeană, Institutul Cultural Român a primit un cadou şi mulţumesc Comisiei Europene şi ambasadelor statelor europene, prietenii noştri. A fost un dar extraordinar şi ICR l-a prezentat publicului cinefil din România şi a fost o modalitate prin care Institutul Cultural Român a plasat, zic eu, fericit, cultura românească, filmul românesc în context european”, şi-a început alocuţiunea, la Muzeul Naţional de Artă al României.

În opinia sa, festivalul este pregătit să îşi asume noi profunzimi: ”Acest festival a influenţat generaţii. Acum este pregătit să îşi asume profunzimi noi. Este pregătit să îşi lărgească colecţia de întâmplări şi evenimente şi să se angajeze în conversaţie, să intre în viaţa cetăţii şi să provoace la dezbatere şi dialog”.
Astăzi, filmul nu mai înseamnă doar entertainment, a mai spus Ţuroiu. ”Nu mai înseamnă doar emoţie. Astăzi, filmul poate naşte dezbatere, educă şi invită către autocunoaştere”.

Despre cineastul finlandez Aki Kaurismaki, ea a precizat: ”Aş vrea să amintesc un scurt pasaj din conferinţa sa de presă de la Berlin, după primirea Ursului de Argint pentru acest film. Amintea atunci de episodul în care Jean Renoir era dezamăgit de eşecul filmului «La grande illusion» pentru că nu reuşise să oprească Al Doilea Război Mondial. Poate că filmul nu poate opri un război, dar poate să prevină conflicte. Poate să invite la dezbatere şi poate să oprească aceste conflicte”.

Preşedintele ICR a prezentat, în finalul intervenţiei sale, şi o creaţie, cel mai probabil proprie, menită să fie o supriză pentru directorul artistic al festivalului, Alex Trăilă: o bluză albă inspirată de afişul festivalului.
”Pentru că sunt doar de câteva zile preşedintele Institutului Cultural Român şi pentru că m-am bucurat că e, practic, primul eveniment prin care pot să punctez câteva lucruri despre noua strategie a ICR şi noua echipă şi pentru că provin din zona artelor artelor vizuale, a industriilor creative, şi, nu în ultimul rând, pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte, ţi-am pregătit o supriză”, i-a spus Liliana Ţuroiu lui Alex Trăilă, după care i-a arătat bluza pe care o purta pe sub sacou. ”Să sperăm că va fi o ediţie istorică”, a spus ea în final.
Cel mai longeviv proiect al Comisiei Europene în România, Festivalul Filmului European se află la cea de-a 21-a ediţie.
Festivalul aduce în prim plan creaţii ale unor cineaşti europeni care creează oglinda societăţii europene contemporane.
Ambasadorul onorific al ediţiei din acest an a festivalului este regizorul Paul Negoescu.

”Când a început să mă preocupe cu adevărat cinema-ul, Festivalul Filmului European era unul dintre foarte puţinele evenimente din Bucureşti unde se puteau vedea filme de calitate. N-am prins prima ediţie, abia la a opta am venit pentru prima dată, aşa că atunci când am primit propunerea să fiu ambasadorul evenimentului, să fac spotul ediţiei, nu am putut să fiu decât foarte, foarte onorat. Ideea spotului a venit prin luna februarie a acestui an şi întâmplarea face ca zilele acestea să fi revenit în actualitate. Ideea este că noi, cinefilii, ne dorim să vedem filme de calitate, iar Festivalul Filmului European este unul dintre aceste locuri”, a afirmat Paul Negoescu prezent la debutul FFE.

La deschiderea festivalului a participat şi ambasadoarea Finlandei, Päivi Pohjanheimo, care a declarat: ”Este a doua oară când un film finlandez deschide festivalul. Ar putea părea că avem un singur regizor, pentru că şi prima dată a fost vorba tot despre o peliculă a lui Kaurismaki. Filmele lui au fost descrise ca mereu diferite, mereu la fel. Cu el, spectatorul poate călători în timp sau chiar mai departe. Într-o Finlandă pe care timpul a uitat-o deja. Însă naraţiunea filmelor lui nu este limitată de timp. Kaurismaki este capabil să ne spună poveşti simple, care sunt, de fapt, mai mari decât viaţa. Ne face să vedem persoane invizibile care încearcă să îşi lumineze vieţile pline de greutăţi, oameni care au pierdut tot, dar care sunt buni”.
Prin filmul ”Cealaltă parte a speranţei”, o dramă cu accente de umor, Aki Kaurismaki reia tema migraţiei. El arată cum drumul unui refugiat sirian se intersectează cu cel al unui vânzător ambulant în Finlanda.
Un număr total de 64 de filme - lungmetraje, animaţii, documentare - vor fi proiectate în 5 oraşe din ţară, în perioada 4 - 28 mai, în cadrul Festivalului Filmului European, la care vor avea loc dezbateri şi programe educative pentru copii.

Festivalul Filmului European va avea loc în Bucureşti (4 - 11 mai), Iaşi (12 - 14 mai), Târgu Mureş (19 - 21 mai), Gura Humorului (19 - 21 mai) şi Timişoara (26 - 28 mai).
”Cealaltă parte a speranţei” va deschide festivalul în fiecare dintre oraşele incluse în ediţia din acest an.
În închiderea evenimentului, în fiecare oraş, va fi proiectată pelicula ”Ultima zi” (2016), regizată de Gabriel Achim, care va intra în cinematografele româneşti din 12 mai.
Delegaţia Uniunii Europene a iniţiat acest festival în urmă cu 21 de ani. Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, sub egida EUNIC România, împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale europene, al Muzeului Naţional de Artă, al Muzeului Ţăranului Român/ Cinema Muzeul Ţăranului, al Institutului Francez - Cinema Elvire Popesco, al Centrului Ceh, al Institutului Cervantes, al Spaţiului Public European, al UCIN şi al Biroului de Informare al Parlamentului European.