Pizza margherita, denumită după o regină italiană?
0Adorată în jurul lumii pentru simplitatea ei, legenda spune că pizza margherita a fost „botezată” după o regină italiană. Dar un specialist de la Institutul Umbra din Perugia pune la îndoială provenienţa denumirii preparatului.
Deşi s-a unit cu nordul Italiei în 1861, sudul Peninsulei încă plângea după independenţă în 1889. În anul respectiv, regele şi regina Italiei au decis să facă o vizită în Napoli, fosta capitală a Regatului de Sud, pentru a intra în graţiile supuşilor din partea joasă a Cizmei.
Legenda spune că regina, în timp ce stătea în Palatul Capodimonte din Napoli, s-a îmbolnăvit din cauza preparatelor rafinate franceze care alcătuiau alimentaţia de bază a chipurilor regale din Europa acelor vremuri.
A decis să-l cheme pe cel mai renumit bucătar din Napoli, Raffaele Esposito, şi l-a rugat să-i prepare trei pizze la fel în bucătăria regală.
Cum nu îi plăcea pizza marinara, pentru că avea usturoi, nici pizza Napoli, pentru că era pregătită cu anşoa, bucătarul a pus pe cele trei pizze doar sos de roşii, mozzarella şi busuioc.
Raffaele Esposito şi-a denumit noul variantă de pizza „Margherita”, după numele reginei, care a fost atât de încântată de preparat încât a insistat ca bucătarul să pună însemnul regal pe localul său - „Pizzeria Brandi”. La câteva zile după, regina Margherita i-a trimis şi un bilet de mulţumire lui Esposito care este şi astăzi expus pe un perete al Pizzeriei Brandi, transmisă din generaţie în generaţie.
Steagul Italiei pe pizza Margherita
Deşi astfel spune legenda, jurnaliştii de la BBC News au decis să investigheze cazul şi să caute prin arhivele de la Napoli.
Primul semn de suspiciune că provenienţa numelui pizzei este mai degrabă un mit a apărut pe fondul coincidenţei cromatice a preparatului: roşu de la roşii, alb de la mozzarella şi verde de la busuioc, aceleaşi culori ca ale drapelului italian.
Căutând prin arhivele de la Napoli, jurnaliştii BBC au descoperit că a existat, într-adevăr, un anume Raffaele Esposito care a primit permisiunea să-şi marcheze intrarea în local cu însemnul regal, dar nu în 1889 când regina Margherita ar fi mâncat pizza în culorile Italiei, ci în 1871. Totodată, Raffaele Esposito descoperit în arhivele de la Napoli nu deţinea o pizzerie, ci o vinărie.
Numele lui Esposito apare din nou în anale, în anul 1883, ca soţul Mariei Giovanna Brandi, fiica unui renumit bucătar specializat pe pizza. Acest Esposito şi-a deschis un local denumit „Pizzeria della Regina d'Italia”.
Dar toate acestea au avut loc cu şase ani înainte de vizita regală de la Napoli.
Arhivele de la Napoli arată, totuşi, că „Pizzeria della Regina d'Italia” a devenit „Pizzeria Brandi”, după ce cumnatul lui Raffaele Esposito a cumpărat de la acesta localul, povesteşte istoricul Antonio Mattozzi.
Pe parcursul anilor, cu sau fără „binecuvântarea” reginei, localul şi-a pierdut clientela, mai ales la începutul anilor '30, după Primul Război Mondial şi recesiune.
„Cred că fraţii Brandi din 1930, după câteva generaţii, s-au aşezat într-o seară la o masă şi au decis să readucă la viaţă localul pe care îl aveau oferindu-i strălucire regală. Mizând pe zvonurile care circulau încă de pe vremea regilor Bourboni, potrivit cărora mai multe chipuri regale au fost prinse mâncând pizza, au decis să adauge substanţă legendei”, continuă Mattozzi.
„Un Brandi s-a dus la magazinul din colţ, a cumpărat pergament – comun la vremea respectivă – şi a scris biletul de mulţumire”, spune Antonio Mattozzi, care recunoşte că cei doi fraţi aveau destule cunoştinţe de istorie pentru a plasa evenimentele cât de cât în anii potriviţi.
Însă tocmai „dovada” veridicităţii demonstrează falsul.
Presupusul bilet de mulţumire al reginei Margherita, scris teoretic în 1889, a fost de fapt conceput în anii '30 ai secolului trecut pentru că începe cu: „Dragă domnule Raffaele Esposito Brandi”.
Raffaele Esposito, „ca toţi bărbaţii italieni”, nu ar fi adăugat numelui său şi numele de familie al soţiei sale, aşadar plasarea cuvântului „Brandi” este neconcordanţa care dovedeşte falsul.